2017

În cei 5 ani în care am studiat științele politice în București, Goteborg și Paris, am avut ocazia de a cunoaște minți de-a dreptul sclipitoare, dezvoltate și susținute de coloane vertebrale drepte, imuabile și foarte bine ramificate. Vorbesc despre oameni care mi-au oferit speranța că există un viitor briliant pentru țară, cultură, societate și planetă. Indivizi care, cel puțin în perioada șederii mele în turnul de fildeș al lumii academice, mi-au dat de înțeles că generația noastră va fi într-adevăr diferită, verticală, sinceră și sensibilă la adevăratele probleme.

 

Ei bine, personajul pe care îl voi descrie astăzi și a cărui activitate o voi analiza nu se încadrează în vreunul dintre tiparele menționate mai sus. Dacă ne referim strict la terminologia bisericii pe care se fălește că ar fi frecventat-o în lunile de când a fost ales în funcția de deputat al țării, este un „fals profet” al generației noastre, în ciuda tendințelor discursive mesianice.

 

Din cauza unor astfel de oameni oportuniști și lipsiți de idealuri mărețe, care depășesc sfera propriei persoane, generația noastră este grav decredibilizată și șansele tinerilor merituoși sunt reduse drastic. Atunci când un individ de 25 de ani are comportamentul electoral (și aici mă refer strict la felul cum votează) al unui comunist bătrân și nu reușește să vadă dincolo de contextul actual, sute de tineri calificați și cu ambiții admirabile vor fi ținuți înapoi în timp ce vor suferi comparații nefericite cu experiențele deziluzionante cele mai recente.

Personajul pe care îl voi prezenta astăzi este tânărul deputat ialomițean Andrei Pop și, deși am certitudinea că există numeroși alți lupi îmbrăcați în straie de oaie, aleg să vorbesc despre lupul al cărui nărav îl cunosc cel mai bine. Prilejul nu este deloc întâmplător și se datorează publicării fastuoase a raportului de activitate din primele 6 luni de legiuire, document pe care l-am considerat incomplet în raport cu realitatea bine documentată.

 

Înainte de a scris această bucată de text, l-am contactat pe dl. Deputat printr-un comentariu pe Facebook și am încercat să îl trag la răspundere pentru fapte. Nu a fost dispus să stea la discuții, să pună la îndoială ceva din argumentele mele foarte obiective (spre exemplu, faptul că susține OUG 13/2017 și a votat pentru salvarea lui Eugen Bejinariu de ancheta DNA), iar acest fapt m-a determinat să completez raportul așa cum se cuvine.

Prin urmare, acest articol va avea 2 segmente paralele: ceea ce s-a scris în raport și ceea ce a fost omis. În acest fel, votanții din Ialomița au ocazia de a accesa într-un mod mult mai facil informații despre activitatea alesului lor, iar tinerii politologi din țară au ocazia de a utiliza un model de raportare a activității parlamentarilor care îi reprezintă.

 

1. Ceea ce s-a scris

Incluzând coperțile, raportul de activitate are 26 de pagini și conține, într-un stil simplificat și accesibil, un rezumat al realizărilor pe care tânărul deputat Andrei Pop le-a avut în primele 6 luni de mandat. Grafica și modul de prezentare sunt o combinație interesantă și ironică dintre infograficele din campania PSD („Îndrăznește să Crezi în România”) și cele publicate în mod regulat în timpul guvernului tehnocrat condus de Dacian Cioloș. Ar fi injust să nu apreciez publicarea acestui raport: este totuși o noutate prin comparație cu tacticile de camuflaj pe câmpul de bătălie al spațiului public pe care le-am văzut din partea foștilor aleși.

 

În același timp, ar fi o lipsă de respect față de banii care au fost investiți în educația mea să nu despic jumătățile de adevăr și minciunile albe care apar în acest raport. Chiar dacă stiliștii și croitorii (conduși de Mario-Cezar Popescu, un bun fost-amic de-al meu) au lucrat de zor pentru hainele cele noi ale împăratului, dacă privim din unghiul potrivit, încă putem observa urmele de goliciune.

Ceea ce devine evident din primele secunde este că activitatea parlamentară în sine este prezentată mult prea sumar, în paginile 6 și 7. Exact esența muncii de deputat, aceea de a vota și de a propune legi, primește tratamentul cel mai superficial și este lipsită de referințe către pagina personală de pe adresa de internet a Camerei Deputaților – locul unde putem vedea exact cum și pentru ce a ridicat mâna în plen. Aș putea insinua și faptul că există o tendință bine conturată de a vota în tandem cu restul grupului parlamentar PSD (în 99.1% din cazuri) și există o lipsă de verticalitate foarte evidentă în chestiuni de bun-simț, pe care oricine le-ar putea percepe.

Cele câteva referiri la votul din Camera Deputaților prezintă oricum doar elementele pozitive și îmbucurătoare pentru simpatizantul de rând care tinde să creadă în vorbele politicienilor.

 

În cronologia sumară, care sugerează că 6 luni de participat la ședințe pot fi încapsulate într-un convenabil rezumat ilustrat de 26 pagini, în care doar 21 de prevederi din 74 vorbesc despre activitatea din plen sau inițiative legislative. Practic, doar 28.3% din conținut este relevant pentru ceea ce contează cu adevărat (și nu am numărat dublurile pentru că au fost considerate un singur subiect de discuție).

Ceea ce putem afla din voturile prezentate de Andrei Pop este că:

 

1. nu este un susținător al drepturilor civile universale și discriminează minoritățile sexuale prin susținerea Coaliției pentru Familie (caracteristică tipică pentru votanții PSD, dar stupidă pentru cineva născut în 1992 care a dispus de suficient capital financiar pentru a călători în țări mult mai progresiste). Astfel, a fost unul dintre cei 232 de deputați din 270 prezenți care au considerat că este necesară revizuirea Constituției pentru a avea o prevedere clară privind căsătoria.

 

2. a validat cu încredere și a demis cu o mare convingere guvernul condus de Sorin Grindeanu (exact la fel ca restul membrilor PSD care se supun tiraniei lui Liviu Dragnea).

 

3. a fost de acord cu respingerea unei noi evaluări cu privire la eliminarea celor 102 taxe, printre care se numără și cea radio-TV, care compromite definitiv obiectivitatea presei de stat. Legislatura anterioară a urmat această măsură populistă în luna octombrie, înainte de alegeri. Astfel, TVR1 și Radio România vor continua să primească bani din contribuțiile cetățenilor și vor continua să depindă în mod direct de Parlament pentru validarea bugetului anual. Este greu de crezut că posturile vor mai primi aceiași bani dacă vor avea curajul de a fi obiectivi în raport cu guvernanții.

 

4. a votat pentru implementarea noului Cod Fiscal și se laudă cu eliminarea impozitării pensiilor sub 2000 de lei (bazinul electoral PSD). Ceea ce include același document este majorarea pragului de păstrare a statutului de microîntreprindere de la 100.000 de lei la 500.000 de lei, ceea ce înseamnă că un grup foarte select de cetățeni și oameni de afaceri plătește un impozit redus prin noul statut. În mod interesant, inițiativa datează din perioada guvernului Cioloș.

5. a votat pentru respingerea OUG 13/2017 prin OUG 14/2017, asemenea liderilor din partid. În perioada protestelor, nu a manifestat niciun punct de vedere public prin care să condamne faptele de corupție, faptul că se încearcă grațierea unor indivizi care au păgubit bugetul public cu sume exorbitante, pe care un cetățean de rând nu le-ar câștiga nici în 5-6 vieți de muncit, și nici nu au fost făcute comentarii despre protestatari în sine. Evident, la fel ca toate celelalte inițiative legislative din raport, este vorba de un vot în tandem care a fost idilizat de trecerea timpului.

 

6. a votat favorabil pentru proiectul de lege 176/2015, devenită legea 21/2017. Aceasta prevede utilizarea de perdele forestiere de protecție pentru conservarea „aurului verde”. Cu toate acestea, inițiatori sunt 4 senatori PNL, alături de alți 7 parlamentari liberali. Meritul pentru proiect le aparține în totalitate, chiar dacă este prezentat cu mare fast de către membrii actualei legislaturi. Votul poate fi însă apreciat.

 

7. a votat pentru aprobarea OUG 65/2016, proiect de lege prin care se acordă fonduri pentru salvarea Companiei Naționale a Uraniului. Toți cei 271 de deputați prezenți au votat în unaniminate pentru această inițiativă, iar documentul este emis de către fostul premier Dacian Cioloș.

 

8. a votat favorabil pentru înființarea Institutului Național de Administrație, conform OUG 23/2016. Din nou, a fost vorba de un vot aproape unanim (cu doar 2 abțineri) și proiectul a fost emis de Dacian Cioloș.

 

9. a votat favorabil pentru reformarea și reorganizarea DIICOT. Din nou, 274 de deputați dintre cei 278 prezenți au aprobat proiectul, iar originea sa datează de la guvernul Cioloș.

 

10. a fost unul dintre cei 257 de deputați din 268 care au votat pozitiv pentru susținerea internaționalizării operatorilor economici români. Inițiativa aparține guvernului Grindeanu.

 

11. a fost unul dintre cei 255 de deputați din 259 prezenți care au votat favorabil pentru investiții în domeniul industriei de apărare. Inițiativa se bazează pe OUG 15/2017 și a fost emisă de guvernul Grindeanu.

 

12. a printre cei 237 de deputați din 246 prezenți care au dat aviz pozitiv proiectului de lege 164/2017, cunoscut sub numele de Start-Up Nation. Proiectul face parte din programul de guvernare și a fost inițiat de către guvernul Grindeanu.

 

13. a fost unul dintre cei 154 de deputați din 236 care au votat pozitiv pentru proiectul de lege 341/2016 privind reforma din domeniul sănătății. Proiectul este inițiat de 8 deputați și 1 senator PSD, alături de 4 membri ai grupului minorităților. Andrei Pop nu se află printre ei.

14. a fost unul dintre cei 233 de deputați care au votat în unanimitate pentru proiectul de lege 112/2017, prin care se încurajează consumul de fructe proaspete în școli. Inițiator este guvernul condus de Dacian Cioloș.

 

15. a fost unul dintre cei 221 de deputați din 252 prezenți care au votat favorabil pentru modificarea legii vânătorii și fondului cinegetic. Inițiativa este emisă de către guvernul Dacian Cioloș.

 

16. a fost unul dintre cei 234 de deputați din 260 prezenți care au votat pozitiv pentru modificarea legii 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții. Inițiativa a fost depusă de 4 deputați PSD și a fost respinsă de către Senat în timpul legislaturii anterioare.

 

17. a fost unul dintre cei 262 de deputați din 263 prezenți care au votat pentru adoptarea proiectului de lege 47/2017, care vizează stimularea personalului de cercetare, dezvoltare și inovare din cadrul universităților. Proiectul a fost depus de către senatorul PSD Mihnea Costoiu și printre inițiatori se numără și senatorul de Ialomița Marian Pavel.

 

18. a fost unul dintre 280 de deputați din 281 prezenți care au votat pentru adoptarea proiectului de lege 186/2017, prin care se modifică legea 335/2013 privind efectuarea unui stagiu obligatoriu pentru absolvenții învățământului superior. Inițiator pentru proiect este guvernul condus de Sorin Grindeanu și scopul este acela de a stimula angajatorii să efectueze stagii de ucenicie cu proaspeții absolvenți.

 

19. a fost unul dintre cei 227 de deputați din 227 prezenți care au votat proiectul de lege 27/2017, prin care se validează OUG 60/2016 pentru modificarea și completarea legilor ce vizează ajutorul pentru șomaj și stimularea în vederea ocupării forței de muncă. Inițiativa aparține guvernului Cioloș.

 

20. a fost unul dintre cei 223 de deputați din 266 prezenți care au validat proiectul de lege 465/2015, ce vizează plata rezidențiatului medicilor. Inițiativa aparține deputatului de Iași Tudor Ciuhodaru și datează din 2014.

 

21. a fost unul dintre cei 217 de deputați din 268 prezenți care au votat pentru modificarea legii 88/2016 ce vizează stabilirea unor măsuri suplimentare pentru etichetarea laptelui proaspăt și a produselor lactate. Inițiativa legislativă a fost înaintată în 2016 și are ca autori 3 deputați din PSD și 3 din PNL.

 

Concluzia analizei: raportul prezintă 21 de voturi din 668 totale, dintre care 441 au fost finale și au fost înaintate către Senat sau comisii parlamentare, ori trimise către președinte pentru promulgare. Ceea ce înseamnă că avem parte de 4.7% dintre voturile finale și doar cele favorabile, care nu vor stârni controverse în rândul electoratului PSD și par de bun-simț pentru toți ceilalți. Ultima afirmație este întărită de majoritățile zdrobitoare prin care moțiunile au fost votate, multe dintre ele apropiindu-se de unanimitate din partea tuturor partidelor.

Este totuși interesant de observat cum un ales PSD defilează cu realizările legislative ale guvernului Cioloș (7 din 21 aparțin fostului guvern tehnocrat, ceea ce reprezintă o treime!). În aceeași măsură, niciunul dintre proiectele din listă nu îl are ca autor pe deputatul Andrei Pop nu este inclus în prezentare: dar de ceea ce nu s-a discutat vom vorbi în secțiunea următoare.

 

Ce altceva mai conține raportul de activitate? O vizită la biserică pentru al vedea pe Preasfințitul Părinte Vicențiu (cu poza cuvioasă de închinare), o fotografie cu primarul Sloboziei la festivitatea de 24 ianuarie, participare la Comitetul Executiv al TSD, o informare despre pliantele trimise (și ajunge cu întârziere) în căsuțele poștale, , o fotografie cu noul cabinet parlamentar de la Amara, , întâlniri cu liderii ialomițeni din PSD, o notă de felicitare pentru Consiliul Județean Ialomița pentru activitatea din Sălcioara, note de propagandă PSD intitulate #stopthefakenews (opriți știrile false) în care sunt explicate vag și defensiv acțiunile guvernului pe care l-a demis prin vot și chiar o informare despre faptul că exportul de grâu s-a dublat.

 

O bună parte nu reprezintă merite personale, ci doar idei, gânduri sau bucăți de informații despre evenimente la care a participat sau s-au produs în cercul său. Majoritatea țin mai mult de viața privată decât de alegerile făcute în calitate de legiuitor al țării, iar relevanța lor este cel puțin chestionabilă. Cel mai probabil ele au fost adăugate pentru a umple spațiul, dar și pentru a justifica loialitatea față de partid și domenii conexe.

Există și informări despre participări la conferințe și ședințe, dar nimic concret despre vreo acțiune, vreo intervenție sau vreun succes obținut. La fel ca toate celelalte, sunt puse la înaintare meritele altora pentru a umfla acest CV bianual.

 

Este totuși de apreciat faptul că a detaliat cheltuielile efectuate din banii publici. Pe scurt, aflăm cât ne-a costat pe noi, plătitorii de taxe și impozite, o optime din aventura de 4 ani a tânărului deputat. Sumele sunt următoarele:

 

• 11633 lei pentru luna decembrie a anului 2016;
• 13659 lei pentru luna ianuarie a anului 2017;
• 14428 lei pentru luna februarie a anului 2017;
• 13488 lei pentru luna martie a anului 2017;
• 13844 lei pentru luna aprilie a anului 2017;
• 14499 lei pentru luna mai a anului 2017;
• 15521 lei pentru luna iunie a anului 2017.

 

În total, 6 luni de mandat ale lui Andrei Pop au costat bugetul statului 97072 lei, adică 21.162 de euro la cursul zilei. Printr-o proiecție bazată pe tendință, la finalul celor 4 ani, activitatea parlamentară va fi costat 776.576 lei, adică 169.296 de euro! Iar estimarea este nerealistă tocmai pentru că, în virtutea noii legi a salarizării, indemnizațiile demnitarilor vor fi dublate. Tânărul Pop a votat favorabil pentru această majorare de salariu, așa cum se poate vedea la poziția 187 din documentul care prezintă rezultatul votului.

 

 

2. Ceea ce nu s-a scris

Ei bine, voi începe cu ceea ce este evident: nimic din ceea ce s-a scris nu reprezintă meritul sau produsul muncii depuse de tânărul deputat Andrei Pop. Am putea reinterpreta această afirmație prin includerea trezitului la prima oră, deplasării la locul de muncă pentru care primește bani publici și ridicarea mâinii sau apăsarea butonului pentru a vota. Dacă aceasta reprezintă eforturi care merită apreciate, atunci avem de-a face cu cineva care a realizat 668 de eforturi electorale.

 

Există însă 3 alte dimensiuni: calitatea luărilor de cuvânt în plen (dacă tot politica se rezumă la vorbe, măcar să le analizăm cum trebuie, chiar de la sursă), conținutul proiectelor legislative co-redactate și voturile controversate. Dacă într-adevăr avem parte de un adevărat Alcibiade, un tânar admirabil și demn de toată lauda (ceea ce raportul, în forma în care a fost depus și cu meritele false pe care le prezintă, nu portretizează), atunci vom descoperi o retorică articulată, proiecte legislative de calitate și voturi curajoase, care nu țin mereu cont de opinia populară sau „turma” de votanți ai grupului parlamentar.

 

A. Calitatea Discursurilor

Întrucât se poate considera că suma comunicatelor de presă, a declarațiilor scrise și a interpelărilor poate reprezenta munca unor consilieri muncitori și nu reflectă neapărat eforturile intelectuale ale politicienilor, vom analiza conținutul brut: la data redactării raportului, pe adresa de internet a Camerei Deputaților sunt prezente aproape 24 de minute din luările de cuvânt ale deputatului Andrei Pop. Chiar dacă ele pot reprezenta recitarea unor discursuri citite sau memorate, această analiză ne indică exact care este capacitatea tânărului politician de a apăra drepturile și interesele votanților ialomițeni în situații mai delicate. Se consideră că un legiuitor are nevoie de calități oratorice superioare chiar avocaților din tribunale, întrucât miza nu este doar soarta unui client, ci prosperitatea și buna funcționare a unei țări.

Există 3 materiale video cu luări de cuvânt în plen, totalizând 24 de minute. Toate datează din 26 decembrie 2016, data primei ședințe a noilor aleși din Camera Deputaților. Actul de parlamentare al lui Andrei Pop nu reprezintă un act de curaj sau o dorință de remarcare în rândul celorlalți legiuitori ai țării: conform procedurilor Camerei, președinți ai primei ședințe sunt decanii de vârstă, urmând a se alege președinții, vice-președinții și secretarii. Decanii de vârstă sunt cel mai tânăr membru al Camerei Deputaților, alături de cel mai bătrân. Prin urmare, se poate afirma că, în cele 24 de minute, deputatul Andrei Pop nu a făcut nimic altceva decât să își îndeplinească datoria temporară. În niciun moment care a urmat în cele 6 luni de mandat nu a mai existat nicio altă luare de cuvânt pentru susținerea sau contestarea vreunui proiect legislativ.

 

Primele cuvinte rostite la microfonul din plen sunt „Eu, Pop Andrei, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 23 Ialomiţa, jur credinţă patriei mele România; jur să respect Constituţia şi legile ţării; jur să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României; jur să-mi îndeplinesc cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de popor; Aşa să mă ajute Dumnezeu.”, reprezentând jurământul de învestire în funcție. Discursul este rostit monoton, fără vreo inflexiune care să sugereze vreo urmă de încredere sau credință în cuvintele citite de pe foaie și este urmat de o închinare simbolică urmată de un zâmbet către sală. Pentru a vedea filmarea, accesați această adresă și derulați filmarea la momentul 4:58:30 din ședință.

 

În continuare, tânărul deputat primește atribuția de a anunța rezultatul de numire în funcția de Președinte al Camerei. Câștigătorul, Liviu Dragnea, este ales de către majoritatea PSD+ALDE cu 216 voturi pentru. Au existat doar 101 de voturi împotriva. Discursul durează aproximativ 2 minute, poate fi găsit la această adresă și este ceva mai convingător decât depunerea jurământului.  Cu toate acestea, el nu reprezintă decât efortul de a citi un text cu voce tare.

 

Nu în ultimul rând, avem parte de cea mai lungă intervenție verbală a deputatului, căruia Liviu Dragnea îi cere să facă prezența în sală. Astfel, avem bucuria și încântarea de a-l asculta pe Andrei Pop cum citește toate numele membrilor Camerei Deputaților, de la Abu-Amra Lavinia Corina și până la Zisopol Dragoș-Gabriel. Constatarea privind situația prezenței se face după o pauză și se arată că doar 321 de deputați din 327 au fost prezenți în prima lor zi de lucru.

Dacă vreți să-l vedeți pe Andrei Pop cum face față unei dificultăți tehnice și strigă catalogul timp de 20 de minute, atunci găsiți performanța aici.

 

În concluzie, acest aspect parlamentar ignorat de către raportul de activitate își face absența din motive foarte justificate: nu este nimic interesant de identificat sau de aflat din cele 24 de minute de citit de pe foi, care nu conțin nicio opinie personală sau apărare a unei cauze. În 668 de voturi, Andrei Pop nu a vorbit pentru susținerea sau demontarea niciunuia. Mai mult, niciuna dintre cele 13 inițiative legislative depuse nu a primit sprijin verbal sau intervenții în plen din partea tânărului deputat. Prin urmare, secțiunea următoare va fi dedicată exact acestor inițiative legislative.

 

B. Conținutul Proiectelor Legislative Co-Redactate

Dacă vrem să înțelegem natura și intențiile unui politician, trebuie să urmărim faptele concretizate prin proiecte. Indiferent de discursuri, promisiuni și rapoarte auto-laudative, se poate găsi un indice critic în inițiativele legislative semnate și susținute (dacă nu verbal, atunci măcar în scris, prin semnătură).

Ei bine, în cazul lui Andrei Pop vorbim despre 13 astfel de proiecte care se află în stadii diferite. 2 dintre ele au fost aprobate: unul s-a transformat în legea 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, iar celălalt așteaptă semnătura Președintelui Iohannis și vizează transmiterea unor bunuri și imobile aflate sub administrația Ministerului Transportului, din Galați în Tulcea.  Celelalte proiecte se află și ele în stadii destul de avansate.

 

De ce nu au fost ele prezentate în cronologia activității parlamentare? Până la urmă, ele reprezintă motive legitime de laudă pentru că  au semnătura deputatului. Ei bine, probabil că niciunul dintre ele nu este atât de interesat pentru publicul larg precum cele 7 măsuri rămase de la guvernul Cioloș. Dar, din nou, modificarea legii educației naționale este o chestiune mult mai interesantă și serioasă decât creșterea monitorizării pentru calitatea laptelui. Dacă argumentul superficial, de suprafață, pentru selecția făcută pentru prezentarea activității este dat de subiecte în sine și măsura în care ele captează interesul general, atunci detaliile (probabil adevăratele motive) vor ieși la suprafață atunci când analizăm individual proiectele.

 

1. Propunere legislativă pentru modificarea Legii Educației Naționale (Pl-x 150/2017)

Cine a propus proiectul: 59 de deputați și senatori din PSD, ALDE, UDMR și Grupul Minorităților, în frunte cu Mihaela Huncă. Semnătura lui Andrei Pop este a 36-a.

 

Stadiu: Proiectul a ajuns la Senat și așteaptă votul.

 

Modificările care încearcă să fie aduse: Trecerea funcției de premiere a elevilor merituoși către consiliile județene, pe motiv că școlile și inspectoratele școlare nu au fonduri suficiente. Cu alte cuvinte, se încearcă politizarea acordării premiilor, pentru ca politicieni locali să își poată crește prestigiul și reputația prin acte de binefacere din bani publici. Dacă ar fi fost vizat binele elevilor, atunci s-ar fi propus finanțarea specială a inspectoratelor școlare și a școlilor pentru acordarea de premii, nu s-ar fi încercat politizarea mediului pre-universitar.

2. Proiect de Lege privind transmiterea unor imobile din domeniul public al statului și din administrarea Ministerului Transporturilor aflate în concesiunea Companiei Naționale „Administrația Porturilor Dunării Maritime” – SA Galați în domeniul public al județului Tulcea (PL-x 205/2017)

 

Cine a propus proiectul: 42 de deputați PSD, ALDE, PNL și din Grupul Minorităților. Andrei Pop are a 19-a semnătură.

 

Stadiu: a fost votat de ambele camere și așteaptă promulgarea Președintelui.

 

Modificările care încearcă să fie aduse: Infrastructura navală care se află în portul Tulcea, care aparține domeniului statului și este concesionată de către o companie de stat din Galați, ar urma să fie trecută în domeniul public al județului Tulcea.

 

3. Proiect de lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (devenit Legea 153/2017)

 

Cine a propus proiectul: 205 de deputați și senatori PSD și ALDE. Persoana care a depus documentul este chiar Liviu Dragnea.

 

Modificările aduse: sunt mărite anumite sporuri și salarii din domenii precum sănătatea și educația, se introduce acordarea de cupoane pentru vacanțe, se reglementează acordarea de alte indemnizații și sporuri. Dincolo de expunerea de motive, legea schimbă regulile de salarizare și pentru alte categorii, precum procurori, preoți, cadre militare, directori de companii ale statului, deputați, senatori, miniștri, președinți, primari, prefecți și secretari de stat. Cu alte cuvinte, au votat și pentru mărirea propriilor salarii, iar sumele nu sunt deloc de neglijat.

Măsura face parte din programul de guvernare propus de PSD + ALDE.

 

4. Proiect pentru modificarea legii de funcționare care stă la baza Jandarmeriei Române și Poliției Judiciare (Pl-x 211/2017)

 

Cine a propus proiectul: 123 de deputați și senatori PSD + ALDE, cu sprijinul a 5 senatori PNL și 1 senator din PMP. Inițiatorul principal este Viorel Salan, iar semnătura lui Andrei Pop se găsește pe poziția 112.

 

Stadiu: în analiza comisiilor parlamentare.

 

Modificările aduse: extinderea drepturilor și atribuțiilor pe care le are Jandarmeria, pentru a se adapta noilor provocări puse de „fapte antisociale” (cel mai probabil, protestele care încă se desfășurau la momentul respectiv). Atribuții și responsabilități care revin doar polițistului, precum legitimarea persoanelor și transportarea la secție, urmează a fi acordate și jandarmilor.

5. Proiect de lege pentru introducerea sistemelor moderne de plată (Pl-x 227/2017)

 

Cine a propus proiectul: 62 de deputați și senatori din PSD, ALDE, USR, UDMR și Grupul Minorităților. Deponent este deputatul PSD Marius Costin Budăi.

 

Stadiu: în analiza comisiilor parlamentare.

 

Modificările aduse: Obligarea comercianților din mediile rurale să introducă terminale pentru plata cu cardul.

 

6. Trecerea unor bunuri imobile aflate în proprietatea statului, de sub tutela Apelor Române către administrarea consiliilor locale și județene (Pl-x 241/2017)

 

Cine a depus proiectul: 37 de deputați și senatori PSD, 1 senator PNL.

 

Stadiu: în analiza comisiilor parlamentare.

 

Modificările aduse: un transfer de proprietate între instituții ale statului, motivat de facilitatea absorbției de fonduri europene și competența crescută de gestiune a consiliilor județene și locale.

 

7. Modificarea legilor contabilității, a legii societăților și a legii cooperației (BP 106/2017)

 

Cine a depus proiectul: 34 de deputați și senatori PSD. Andrei Pop a semnat al treilea.

 

Stadiu: Votat de către Senat, așteaptă votul Camerei Deputaților.

 

Modificările aduse: Protejarea intereselor creditorilor și acționarilor din societăți profesioniste, astfel încât ei să poată decide cu o mai mare autoritate repartizarea profitului.

 

8. Modificarea OUG 57/2007 privind ariile protejate și conservarea florei și faunei sălbatice (BP 120/2017)

 

Cine a depus proiectul: 35 de deputați și senatori PSD și ALDE. Inițiator principal este deputatul ALDE Dumitru Lovin, iar semnătura de susținere a lui Andrei Pop se găsește pe poziția 31.

 

Stadiu: Înaintat către Senat, așteaptă votul.

 

Modificările aduse: prevederi privind calculul suprafețelor în care se află rezervațiile naturale și prevederi privind posibilitatea scoaterii din aceste rezervații a terenurilor pe care se realizează exploatări miniere.

9. Modificarea OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice (BP 121/2017)

 

Cine a depus proiectul: 30 de deputați și senatori PSD, 1 deputat PMP. Inițiator este deputatul Tudor Ciuhodaru, iar semnătura lui Andrei Pop poate fi găsită la poziția 5.

 

Stadiu: Înaintat la Senat, așteaptă votul.

 

Modificările aduse: Introducerea unor cursuri obligatorii de prim-ajutor în trafic, prin amendarea art. 23 din lege.

 

10. Propunere pentru modalitatea de gestionare a pungilor de plastic (BP 122/2017)

 

Cine a depus proiectul: 53 de deputați PSD, PMP, USR și din Grupul Minorităților. Inițiator este deputatul PSD Răzvan Rotaru, iar semnătura lui Andrei Pop este pe poziția 39.

 

Stadiu: Înaintat la Senat, așteaptă votul.

 

Modificările aduse: Creșterea conținutului de biomaterial din pungile de plastic, astfel încât el să ajungă la 30% din 2018 și la 60% din 2025.

 

11. Propunere privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate (BP 298/2017)

 

Cine a depus proiectul: 109 deputați și senatori din PSD, PNL, USR, UDMR, PMP și Grupul Minorităților. Inițiator este deputatul Constantin Codreanu, iar semnătura lui Andrei Pop se află pe poziția 68.

 

Stadiu: Încă nu a început derularea procedurii legislative (depunerea este foarte recentă).

 

Modificările aduse: Prelungirea termenului de valabilitate al pașaportului emis pentru cetățenii români de la 5 la 10 ani, conform exemplului altor state din UE.

 

12. Propunere pentru modificarea funcționării Jandarmeriei și Poliției Judiciare pentru paza bunurilor și protecția persoanelor; reorganizarea unor unități din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (BP 108/2017)

 

Cine a depus proiectul: 114 deputați și senatori PSD, ALDE, USR, UDMR și PMP.

 

Stadiu: Înregistrat la Senat pentru dezbatere.

 

Modificările aduse: Documentul nu este disponibil pentru consultare.

13. Propunere pentru modificarea legii societăților (BP 170/2017)

 

Cine a depus proiectul: 34 de deputați și senatori USR, PNL, PSD și ALDE.

 

Stadiu: Înregistrat la Senat pentru dezbatere.

 

Modificările aduse: Documentul nu este disponibil pentru consultare.

 

Concluzia analizei:

Activitatea legislativă din primele 6 luni pe care a desfășurat-o deputatul Andrei Pop nu include nimic notabil și justifică lipsa de luări de cuvânt. Inițiativele și proiectele care sunt listate pe pagina sa individuală sunt de fapt documente pe care le-a semnat pentru susținere, la depunerea (și probabil redactarea) cărora nu a participat. Este de înțeles de ce aceste activități nu sunt incluse în raportul de activitate prezentat personal de către deputat, dar este absurd faptul că a prezentat 7 merite ale guvernului anterior ca fiind contribuții propri.

Trebuie menționat totuși faptul că 6 luni de mandat reprezintă totuși perioada de acomodare pentru un nou-venit. Sunt structuri și comisii interne al căror mers trebuie învățat și mai există suficient timp pentru a schimba cursul activității într-un sens mai productiv.

 

Problema majoră este însă dată de un raport fals, realizat pentru a impresiona în moduri lipsite de onestitate. Dacă ar fi scris „în primele 6 luni am învățat cum funcționează Parlamentul și am acordat semnătura de încredere pe câteva proiecte legislative în care am crezut”, atunci ar fi fost de înțeles și ar fi câștigat respectul meu pentru sinceritate. Dar grandoarea și fala lipsite de substanță se pedepsesc ca atare.

 

C. Voturile Controversate

Tăria de caracter și autonomia intelectuală și morală a unui politician din legislativ pot fi identificate cel mai bine atunci când apar situații extraordinare, în care moțiuni controversate sunt supuse votului. Dacă vrem să vedem cu adevărat care sunt credințele politice ale deputatului Andrei Pop, atunci trebuie să ne uităm și la felul în care a votat în situații pe care, din cauza gradului de sensibilitate pe care îl reprezintă în fața electoratului, nu le-ar putea prezenta într-un raport de activitate.

 

Înainte de a trece la analiza efectivă a celor 40 de legi controversate care au trecut prin plen, trebuie făcute câteva precizări. Conform platformei Open Politics, deputatul Andrei Pop are o prezență la vot de 94.5%, o loialitate față de partid de 99.1% și o loialitate de 100% față de guvern. Aceste cifre ar trebui să spună multe și să sugereze faptul că au existat doar 3 cazuri în care votul a fost diferit față de cel al partidului: și este vorba de 3 abțineri.

 

Prima abținere a fost înregistrată la ședința din 19 aprilie 2017, când PSD-ul a votat pentru respingerea modificării legii 75/1994: nu a vrut să manifeste opinia majorității partidului care a respins deputatului Sorin Aveam Iacoban de a revizui lista imnurilor care pot fi intonate și a drapelurilor care pot fi ancorate la evenimentele de pe teritoriul României.

A doua abținere a fost înregistrată în aceeași zi, atunci când PSD a votat pentru respingerea amendamentelor aduse Pl-x 273/2016, prin care se solicită schimbarea pragului superior pentru intervalul de ani în care cadrele militare îndepărtate abuziv în perioada 1944-1961, în vederea unor modificări pentru sistemul de despăgubiri.

A treia abținere a fost înregistrată la data de 23 mai 2017, atunci când grupul PSD a votat pentru sprijinirea cinematografiei române prin finanțare suplimentară, reformarea Consiliului Național al Cinematografiei și oferirea de facilități administrative pentru regizorii  și casele de producție românești care vor să ajungă la publicul autohton. Expunerea de motive a moțiunii Pl-x 140/2017 poate fi citită pe larg aici, iar votul lui Andrei Pop poate fi consultat aici.

 

Cu excepția acestor 3 voturi, a existat o armonie totală între votul deputatului Andrei Pop și opțiunile grupului PSD. Ceea ce înseamnă că există numeroase cazuri controversate în care s-a votat pentru inițiative dubioase. Un grafic complet al similarității votului în raport cu toți ceilalți deputați poate fi consultat aici. În continuare, se va vorbi tocmai despre doar două dintre aceste voturi controversate:

 

1. A votat pentru Pl-x 333/2015 care prevede modificări ale Codului Penal prin care se dezincriminează conflictul de interese. Proiectul a fost sesizat pentru neconstituționalitate la Curtea Constituțională.

 

2. A fost unul dintre cei 183 (din 275 prezenți) de deputați care au votat împotriva începerii urmăririi penale pentru deputatul Eugen Bejinariu, acuzat de fraudă cu bani publici în achiziționarea licențelor Microsoft, în timpul în care acesta a coordonat Secretariatul General al Guvernului în perioada 2003-2004.

 

Din considerente de timp și eficiență, dat fiind faptul că votul deputatului Andrei Pop a rămas în linia partidului în 99.1% din cazuri, analiza în sine se va opri aici. Practic orice vot controversat pe care majoritatea PSD + ALDE l-a realizat poartă și contribuția numerică a tânărului deputat care reprezintă subiectul acestui raport.

Situația pentru Ialomița nu este deloc mai deosebită, totuși: deputatul Ștefan Mușoiu a dovedit o loialitate față de PSD de 99.8%, iar Mihăiță Găină a fost 100% supus opiniei majorității colegilor. Prin comparație, deputatul PNL Gheorghe Tinel are o loialitate față de propriul partid de 86% și o rată de consens cu inițiativele guvernului de 83% – ceea ce, după caz, poate arăta autonomie sau interese personale în tabăra cealaltă.

 

3. Concluzii Generale

Faptul că vorbim despre aleși care nu ies din cuvântul partidului nici în momentele în care propriul sistem de valori (care se presupune că există și este separat de cel al partidului) intră în conflict cu felul în care votează grupul parlamentar este o realitate tristă. În momentul în care democrația capătă elemente specifice turmei, calitatea ei scade exponențial și se apropie de o dictatură: în fond, care mai este diferența dintre voința unui tiran impusă de la sine putere și inițiativa unui grup de indivizi care urmăresc scopuri asemănătoare și au planurile validate și legitimate de către o masă omogenă de votanți?

Tânărul deputat Andrei Pop este exemplul perfect de formă foarte bine promovată, într-un fond inexistent. Personalitatea sa politică și măsura în care și-a arătat individualitatea și verticalitatea sunt definite doar de 3 abțineri nesemnificative.

Problema cea mai mare nu este dată de lipsa de proiecte: ar fi absurd să i se ceară unui tânăr aflat la primul mandat, fără studii juridice și lipsit de experiențe anterioare de reprezentare politică, să fie la fel de productiv în a propune schimbări precum colegii care se află în plen și comisii de 4-8-12-16-20-24-27 de ani (există și mandate care au fost permanent prelungite din 1990 și până astăzi). Este vorba despre o lipsă de asumare și de onestitate în raport cu activitatea desfășurată. Dacă în primele 6 luni de mandat are curajul de a-și însușii faptul că a acordat un vot unor reminiscențe ale fostului guvern tehnocrat, atunci poate că peste 3 ani și jumătate vom afla că a fost creierul tuturor proiectelor legislative care au fost supuse la vot în plen.

 

Prezentul document se vrea a fi o completare a raportului pe care deputatul Andrei Pop l-a prezentat online și în cadrul unei conferințe de presă. În calitate de individ cu studii politice, care dispune de resursele necesare pentru a proba afirmațiile făcute, am considerat că redactarea unui raport complementar reprezintă un serviciu public util și de bun-simț pe care l-aș putea face. Era în care politicienii mint fără repercusiuni trebuie să ia sfârșit, iar noua generație de reprezentanți trebuie să învețe să dea dovadă de un grad mult mai mare de responsabilitate decât indivizii de la care învață practicarea meseriei.

 

În aceeași măsură, consider că voturile, statisticile, instrucțiunile logice (în speță, votul de tip DA/NU) și cifrele au puterea de a evidenția adevărul într-un mod pe care cuvintele îl pot denatura cu o foarte mare ușurință. De multe ori este mult mai simplu să verificăm felul în care s-a votat la anumite moțiuni prin intermediul paginii de internet a Camerei Deputaților decât să citim 16 pagini dintr-un raport care conține laudă de sine falsă și nemeritată.

 

Sper că acest efort al meu, care a durat o zi întreagă, va servi drept exemplu pentru alți absolvenți de științe politice și/sau juridice, astfel încât evaluarea aleșilor să se facă pe baza unor fapte concrete și bine documentate, iar propaganda plătită să își piardă valoarea. De cele mai multe ori primim reprezentanții pe care îi merităm, iar propria ignoranță nu va ajuta niciodată la progres sau prosperitate. Democrația presupune pârghii de putere care includ presa, dar și vigilență, gândire critică și verificare permanentă. Sunt lecții pe care toți trebuie să le învățăm pentru a avea parte de o guvernare mai responsabilă și de o calitate mai bună.

 

 

 

 

 

 

Surse:

Raport de Activitate Deputat Andrei Pop: http://andrei-pop.eu/raport-de-activitate-ianuarie-iunie-2017/.

 

Pagină Personală de pe site-ul Camerei Deputaților: http://www.cdep.ro/pls/steno/evot2015.mp?idm=227&pag=5.

 

Proiectul Open Politics, pagina dedicată lui Andrei Pop: https://parlament.openpolitics.ro/persoane/pop-andrei.

 

Proiectul Open Politics, Lista legilor aprobate tacit:  https://parlament.openpolitics.ro/politici/aprobate-tacit.

 

 

Proiectul Open Politics, pagina dedicată voturilor controversate: https://parlament.openpolitics.ro/politici/controversate.

 

Proiecte legislative și date furnizate de site-ul Camerei Deputaților, care au fost citate în adresele introduse în text.