Distribuie acest articol dacă îți pasă!

Dacă mi-ați vizitat site-ul în ultimul timp și ați citit cel puțin titlurile articolelor, cu siguranță v-ați pus întrebarea „Despre care libertate tot vorbește Vlad?”. Am certitudinea că unii dintre voi v-ați gândit că îngrijorarea/obsesia este neîntemeiată. Și consider că este normal să fie așa: în mintea fiecăruia, libertatea are un sens diferit și descrie situații sau contexte asociate cu propriile experiențe de viață.

Cu toate acestea, mă aflu în situația de a defini mai clar termenii și de a explica motivele pentru care mă întorc mereu la ideea de libertate. Pe scurt, este o combinație dintre valorile mele personale și îngrijorările pe care le percep în raport cu evenimentele care ne înconjoară în ultimii ani (și care s-au accentuat odată cu apariția Covid19 și a pandemiei).

Proiecția mea despre viitor este că ne îndreptăm către un totalitarism tehnologic, în care algoritmii știu tot despre noi și ne manipulează gândurile și sentimentele pentru a ne calma orice intenție de revoltă. Dacă această afirmație tocmai te-a făcut curios, atunci te invit să citești și rândurile următoare.

De ce sunt atât de preocupat de libertate?

Pentru că am convingerea că pandemia prin care trecem este un moment în istoria omenirii care va avea efecte asemănătoare cu Războaiele Mondiale și anul 1989: se va inventa un nou „normal” și vom trece printr-un nou punct 0 în care prioritățile se schimbă și viețile noastre sunt influențate de anumite decizii.

Iar eu mă aflu într-o stare de negare, în care nu sunt dispus să accept schimbări în ceea ce privește libertățile pe care le cunoaștem și pe care le-am exercitat din decembrie 1989 încoace. Sunt de acord că igiena și măsurile de prevenție contează mai mult, dar atunci când medicina va găsi remediu, nu vreau ca oamenii care ne conduc să comită vreun abuz de putere (local, național, european, sau global) prin care noi să plătim cu libertățile.

Spre deosebire de momentul 1989 și epidemia de Gripă Spaniolă de la finalul Primului Război Mondial, acum există suficient de multă tehnologie pentru a ne limita libertățile în moduri pe care nici măcar nu ne putem imagina.

Dezvoltarea algoritmilor de inteligență artificială, accesibilizarea telefoanelor inteligente (care au GPS pentru localizare permanentă și camere/microfoane pentru supraveghere) și obsesia pentru control a unor oameni din poziții de conducere pot aduce un val de totalitarism care va fi mult mai greu de zdrobit decât cel din secolul al XX-lea.

Comunismul și fascismul vor părea o glumă prin comparație cu sisteme în care oamenii nu mai au intimitate, au toate gândurile și ideile induse și exprimarea în contradictoriu cu sistemul este pedepsită prin amenzi sau închisoare.

O formă ceva mai blândă a acestui totalitarism tehnologic există deja în câteva țări (în Marea Britanie au existat cazuri de vizite ale poliției la domiciliul celor care au scris mesaje nervoase pe Facebook) și mie îmi place să cred că suntem mai deștepți decât ei pentru a distinge lumea reală de câteva gânduri scrise pe internet.

Măcar în totalitarismul de modă veche mai exista rezistența spirituală și speranța de a schimba liderii… pentru că în era totalitarismului tehnologic devenim previzibili, suntem închiși în bule formate din oameni cu idei asemănătoare și ni se servesc exact informațiile care să ne țină ocupați și ignoranți față de evenimentele cu adevărat importante.

Tipurile de Libertăți

Care sunt libertățile la care tot fac referire? Ei bine, le voi distinge în două categorii: 

În primul rând, avem libertățile fizice, naturale și tradiționale. Este vorba despre cele descrise în Proclamația de la Timișoara, Capitolul II din Constituția României și Declarația Universală a Drepturilor Omului. Cele cărora le simțim imediat prezența sau lipsa, care se raportează la o autoritate clară și pe care le putem analiza și măsura.

Aici avem, în ordinea din Constituția României: dreptul la viață și la integritate fizică și psihică, libertatea individuală, dreptul la apărare, libera circulație, viața intimă, familială și privată, inviolabilitatea domiciliului, secretul corespondenței, libertatea conștiinței, libertatea de exprimare, dreptul la informație, dreptul la învățătură, accesul la cultură, dreptul la ocrotirea sănătății, dreptul la mediu sănătos, dreptul la vot, dreptul de a fi ales, libertatea întrunirilor, dreptul de asociere, munca și protecția socială a muncii, dreptul la grevă, dreptul la proprietate privată, libertățile economice, dreptul la moștenire, protecția copiilor și tinerilor, protecția persoanelor cu handicap, dreptul la petiționare și drepturile persoanei vătămate de o autoritate publică.

În al doilea rând, sunt foarte interesat de partea de libertăți ale individului în relație cu noile tehnologii informaționale. Am petrecut o bună parte din viața adultă învățând despre modul cum funcționează internetul și interesele pe care marile companii furnizoare de servicii online (Google, Facebook, Microsoft) le au atunci când colectează date.

De cele mai multe ori, tehnologia este cu mult înaintea legilor de protecție a utilizatorilor. De și mai mult ori, legiuitorii eșuează în a înțelege felul cum funcționează aceste tehnologii și se lasă influențați de opiniile unor experți care ar putea să nu dorească neapărat binele cetățeanului de rând.

Astfel ne alegem cu tot felul de ciudățenii de legi care tratează comentariile anonime de pe internet ca pe niște afirmații făcute într-un spațiu public și ne obligă să selectăm politica de cookie-uri fără a avea un model clar sau o educație asupra detaliilor tehnice.

Statul face ceea ce știe cel mai bine: intervine în viața cetățenilor fără a-i ajuta să devină mai pregătiți să înfrunte provocările. Pentru că scopul celor aflați la conducere este mai degrabă de a-și extinde autoritatea, iar educarea populației poate să diminueze raportul de statut și forțe.

Iar răspunsul în fața amenințării totalitarismului tehnologic nu este să revenim la stilul de viață de dinainte, respingând progresul. Nu trebuie nici să avem încredere oarbă în politicieni și nici să ne bazăm pe bunăvoința unor giganți tehnologici care ne oferă în dar Calul Troian. În schimb, trebuie să ne educăm singuri și să devenim capabili să înfruntăm provocările care vor apărea pe parcurs.

Prin urmare, mi-am propus să promovez pe cât pot modalitățile de protecție a datelor și a identității pe internet – atât timp cât ele sunt încă permise de lege (pentru că există suficient de mulți oameni bolnavi care vor ca toate gândurile și ideile noastre să fie stocate cu nume și prenume).

Libertatea trebuie exersată de un număr cât mai mare de oameni și cât mai frecvent – doar astfel îi putem descuraja pe micii Napoleoni, Hitleri, Mussolini și Napoleoni ai erei digitale din a încerca să ne controleze și mai tare.

Libertatea și Totalitarismul Tehnologic

Astăzi există toate mijloacele necesare pentru a pune bazele unui nou regim totalitar mult mai periculos decât comunismul în care eram observați permanent de către Securitate și mult mai ticălos decât cel din lumea lui Winston Smith din romanul „O Mie Nouăsute Optzeci și Patru„.

Zilnic sunt colectate date despre ceea ce gândim, despre activitățile pe care le desfășurăm la muncă și în timpul liber, despre divertismentul pe care îl consumăm, despre produsele pe care le cumpărăm, despre persoanele pe care le contactăm și despre locurile pe care le frecventăm.

Majoritatea dispozitivelor care îndeplinesc aceste sarcini există în casele noastre și le-am cumpărat de bunăvoie cu bani munciți. O altă parte semnificativă dintre aparatele de urmărire și înregistrare se găsesc în marile intersecții, în interiorul și în afara instituțiilor publice și în unele magazine și localuri. Prin urmare, pentru unele am plătit chiar din banii noștri de taxe și impozite.

Bunicii noștri scriau și ei scrisori, făceau și ei apeluri telefonice, ascultau și ei emisiuni radio care uneori realizau sondaje despre audiență și uneori chiar participau de bunăvoie la diverse chestionare pentru îmbunătățirea unor produse sau servicii.

Atunci când ieșeau afară, erau și ei la rândul lor supuși unor verificări de tip „unde mergi?” și „cu cine umbli?”. Însă știința prelucrării datelor era într-un stadiu naiv, când nu se generau profiluri automate și nu se combinau informațiile din mai multe domenii pentru a extinde scopul analizei. Mai mult de atât, informațiile nu erau înregistrate permanent de către terțe părți, cu scopul de a fi prelucrate și reactualizate pe tot parcursul vieții subiecților.

Chiar și astăzi, pot merge zilnic la același magazin pentru a face aceleași cumpărături de bază, fără ca vânzătorul care îmi oferă produsele să îmi cunoască numele, adresa de domiciliu și preferințele.

Dar în cazul datelor de pe internet, informațiile sunt asociate pentru a determina comportamente viitoare. Aparent, datele nu au nicio valoare pentru că deservesc un scop mai degrabă publicitar. În realitate, algoritmii pot spune mai multe despre noi decât credem.

Exemple de Totalitarism Tehnologic

În anul 2012, algoritmii magazinului american Target au intuit că o adolescentă este însărcinată și i-au recomandat să cumpere scutece. Această previziune l-a înfuriat pe tatăl fetei, care a depus o plângere împotriva companiei. Însă după câteva zile, s-a descoperit că adolescenta era într-adevăr însărcinată – deci algoritmii au avut dreptate atunci când au tras această concluzie în baza alimentelor comandate. Și vorbim despre un caz vechi de 8 ani, între timp situația a devenit mult mai sumbră.

Datele generate pot fi interesante pentru multe companii comerciale, dar în cele din urmă vor ajunge la guverne. Iar atunci când aceiași oameni narcisiști care găsesc plăcere în a conduce viețile altora descoperă modalități de a-și extinde puterea și controlul, totul devine o problemă de moment. Atunci când toate se aliniază și există o justificare, multe dintre libertăți vor dispărea.

Vi se pare exagerat? Gândiți-vă la copiii care cresc cu tableta în brațe: Google (dezvoltatorul din spatele sistemului de operare Android) le urmărește comportamentul, preferințele, curiozitățile și fascinațiile de la o vârstă fragedă. Acești copii nu vor avea intimitate, vor fi tot timpul urmăriți și vor fi subiecții unor experimente de manipulare a emoțiilor și a ideilor (Facebook a recunoscut că a efectuat astfel de experimente în trecut).

Și ce se întâmplă dacă datele ajung pe mâinile celor aflați la conducere? Dacă subiecții controlați vor răzvrăti vreodată, ei vor putea fi șantajați prin înregistrări cu momente stânjenitoare sau umilitoare din viețile lor. Dacă vor fi nemulțumiți, vor exista suficiente date despre preferințele lor pentru a li se servi informații și divertisment care să îi liniștească. Și dacă vor încerca să afle adevărul, atunci algoritmii le vor afișa doar ceea ce le este pe plac, pentru a-i face să creadă că totul este bine.

Odată ce se instaurează un control asupra minților indivizilor, atunci pot interveni și alte limitări ale libertății fizice. Pot apărea modificări de regim și guvernare care să se adapteze noului status-quo și pot apărea dictaturi justificate de idei distorsionate despre bine (spre exemplu, regimuri totalitare pro-ecologiste, unde indivizii nu mai sunt liberi și sunt încurajați să nu se mai reproducă pentru a nu mai polua mediul).

Și așa cum am mai spus, adevărata inovație din istoria speciei noastre nu este tableta sau smartphone-ul. Faptul că, după milioane de ani de evoluție și expansiune, am învățat să recunoaștem faptul că viața omenească este sacră și trebuie protejată este un pas mult mai important. Realizarea că suntem diferiți și putem conviețui non-violent respectându-ne micile disensiuni ceva cu adevărat minunat. Iar posibilitatea de a ne alege liderii într-un mod care ne permite să îi și schimbăm pașnic după un anumit număr de ani este un miracol în raport cu istoria noastră.

Din nou, poate că soluția cea mai evidentă pentru a preveni acest tip de totalitarism tehnologic ar fi să reducem utilizarea tehnologiei. Dar există și alternative gratuite care nu colectează date și le oferă utilizatorilor toată autonomia.

Poate că nu sunt cele mai prietenoase atunci când vine vorba de interfețe grafice, dar sunt gratuite și voi enumera câteva: sistemele de operare bazate pe Linux (Ubuntu, Debian, Mint), motorul de căutare DuckDuckGo, serviciul de e-mail Protonmail, browserul Tor, serviciul de anonimizare pentru Android numit Orbot, aplicații de chat precum Signal și Telegram.

În afaceri, se spune că datele informatice sunt noul petrol. Dar dacă nu permitem extracția, atunci putem fi siguri că ne vom păstra libertatea pentru o perioadă mai îndelungă de timp. Atunci când nu votăm la urne, facem alegeri mult mai importante cu timpul nostru, cu banii noștri și cu atenția noastră.

Sursă fotografie de la Revoluția Română: Dinu Lazăr

Un comentariu la „Despre Libertate și Totalitarism Tehnologic”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *