Sursă Imagine: Facebook.
Distribuie acest articol dacă îți pasă!

1. Introducere

În ultimele 2 săptămâni, deputatul ialomițean Ștefan Mușoiu s-a bucurat de cel mai înalt grad de atenție și popularitate la nivel național, chiar dacă motivele nu au fost deloc printre cele mai bune: așa cum arată ancheta realizată de RISE Project, a contribuit cu un amendament decisiv pentru modificarea art. 8 din OUG privind Înființarea, Organizarea și Funcționarea Direcției Generale de Protecție Internă (DGPI).

Pe scurt, s-a prezentat la ședința Comisiei Parlamentare pentru Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională și a avut grijă ca punctul de vedere al primului ministru în problematica serviciului secret „Doi și-un sfert” să fie eliminat. Astfel, numirea în funcție s-ar face doar de către Ministrul Afacerilor Interne, cu un aviz din partea CSAT (ceea ce presupune o extindere a controlului PSD asupra serviciului și o eliminare a pârghiilor democratice multilaterale care erau implicate în prezent).

Aceste prime paragrafe nu au rolul de a înșira o serie de informații seci, care reprezintă doar scurtături făcute pentru a ajunge la un control politic desăvârșit din partea partidului aflat la guvernare. Ele reprezintă un testament pentru loialitatea pe care deputatul Ștefan Mușoiu o afișează față de PSD, care se manifestă și în situații în care principii democratice și pluraliste de bun-simț sunt ignorate.

Sursă Imagine: Facebook.

Noi, cei din Ialomița, am avut ocazia de a-l cunoaște cel mai bine pe Ștefan Mușoiu sub titulatura de „Domnul Vice”: titlu primit în urma mandatului de aproape 7 ani în care a ocupat funcția de vicepreședinte al Consiliului Județean Ialomița. A ținut interimatul de președinte al instituției după ce Silvian Ciupercă a fost arestat și, pentru munca depusă, a fost plasat pe poziția a 3-a în cadrul listelor PSD pentru alegerile parlamentare din decembrie 2016.

Mai mult, există o documentație oficială și irefutabilă în ceea ce privește problemele de integritate ale politicianului social-democrat, iar Agenția Națională de Integritate îl prezintă cu 7 contracte încheiate cu instituții subordonate Consiliului Județean Ialomița, în valoare de 91.190 lei. Deși problema a fost confirmată de respingerea cererii de recurs de către Curtea de Apel București, ialomițenii au îndrăznit să creadă în continuare și astăzi avem ocazia de a vorbi despre activitatea parlamentară pe care deputatul Ștefan Mușoiu a desfășurat-o în primele 6 luni de mandat.

Cu toate acestea, ipostazele în care am avut ocazia de a interacționa cu dl. deputat, indiferent dacă vorbim despre tabăra de vară TSD 2010 (la care eu am fost invitat să particip în calitate de membru al Asociației Tinerilor din Ialomița atunci când eram în liceu), o ședință de Consiliu Județean, sau o întâlnire spontană la Dexter Academy, sunt complet irelevante pentru acest articol. În aceeași măsură, întrucât ne aflăm puși în fața faptului împlinit, ne vom concentra strict pe ceea ce alesul nostru a făcut în plenul Parlamentului. Din același motiv, toate celelalte subiecte au fost epuizate succint în această notă introductivă.

2. Analiza Activității Parlamentare

Spre deosebire de subiectul analizei anterioare, în care am deconstruit materialul publicat și promovat de către deputatul PSD Andrei Pop, în cazul lui Ștefan Mușoiu nu putem vorbi despre astfel de tentative de prezentare cvasi-transparentă a activității. În momentul realizării acestui articol, subiectul nostru are o prezență moderată pe rețelele de socializare, reprezentată doar de un cont personal unde sunt publicate ocazional materiale lansate de către partid sau realizări ale liderilor acestora. Au putut fi identificate doar câteva mențiuni privind activitatea personală care, așa cum urmează să indice și luările de cuvânt din plen, sunt orientate către bazinul electoral cel mai constant al social-democraților: pensionarii.

Sursă Imagine: Facebook.

În lipsa unui material structurat care să prezinte, într-o modalitate mai mult sau mai puțin subiectivă, activitatea de deputat a lui Ștefan Mușoiu, clasificarea de tip „aparență ilustrată vs. esență” devine imposibil de realizat, ceea ce va scurta semnificativ și lungimea acestui articol. Nu există vreun termen de comparație, iar analiza se poate face strict pe datele problemei.

Dar pentru a crește nivelul de obiectivitate al materialului, voi face o comparație statistică și cantitativă cu performanțele înregistrate de Andrei Pop. Astfel, dacă tânărul de 25 de ani are o prezență la vot de 94.5% și o loialitate față de partid de 99.1%, deputatul Ștefan Mușoiu are o prezență la vot ceva mai scăzută, dar cu un grad mult mai mare de loialitate față de partid: 93.2% și respectiv 99.8%.

Prezență la Vot Loialitate față de Partid Loialitate față de Guvern
Ștefan Mușoiu 93.2% 99.8% 100%
Andrei Pop 94.5% 99.1% 100%

A. Despre Vot și Inițiative Legislative

În ciuda aparențelor, nesupunerea nu se datorează unei opoziții manifestate, ci unei banale acțiuni de refuz de a vota. Motivele nu sunt clare, dar datele ne arată că deputatul Ștefan Mușoiu nu și-ar fi exprimat opțiunea atunci când a trebuit să valideze mandatul deputatului PNL Cristina Trăilă, care l-a substituit pe demisionarul Gheorghe-Eugen Nicolăescu (PHCD 62/2017). 221 de deputați din 225 prezenți au fost de acord cu moțiunea, iar reprezentantul ialomițean s-a aflat în clubul select care nu a votat (rezultatul votului poate fi consultat aici).

Prin urmare, dacă un astfel de detaliu irelevant (care nu a înclinat în niciun fel balanța și nu reprezintă o opinie acordată unei moțiuni controversate) este motivul pentru care deputatul Ștefan Mușoiu nu este 100% loial partidului care l-a propulsat printre elitele politice ale țării, atunci putem vorbi cu o siguranță indubitabilă despre o supunere totală față de PSD și interesele liderilor.

Sursă Imagine: Facebook.

Ce înseamnă de fapt această supunere? Un vot de încredere acordat pentru fiecare dintre legile controversate pe care PSD a încercat să le promulge de-a lungul timpului, dar și situațiile în care și-a salvat oamenii cheie de anchetele organelor de justiție (a se vedea cazul lui Eugen Bejinariu). Spre exemplu, la moțiunea 333/2015 privind modificarea articolelor 301 și 308 din Codul Penal (legea nr. 286/2009), Ștefan Mușoiu a fost unul dintre cei 187 de deputați din 264 prezenți care au fost de acord cu eliminarea conflictului de interese (rezultatul votului poate fi consultat aici).

O astfel de schimbare legislativă ar ajuta lideri ai partidului precum Marian Neacșu (care în 2016 a primit o condamnare penală cu suspendare de 6 luni, după ce și-a angajat propria fiică la biroul său parlamentar) să scape de problemele pe care le au cu justiția și să normalizeze „dinastiile”. PSD realizează o tranziție către a doua generație de politicieni, iar vârful de lance se vrea a fi reprezentat tot de către membri ai familiilor nobiliare aflate în formare.

Dacă angajarea rudelor ca subalterni este o practică realizată pe propria răspundere în mediul privat, în sistemul public vorbim despre o necesitate mult mai mare a ascensiunii bazate pe merit, mai ales că sunt în joc bani proveniți din taxele și impozitele cetățenilor cinstiți. În același timp, amendamentul care înlocuiește denumirea de „conflict de interese” cu „folosirea funcției pentru favorizarea altor persoane”, afectează și delimitarea spațiului public de cel privat. Astfel, funcționarii publici vor putea să realizeze diverse colaborări în spațiul privat, fără a mai fi constrânși de lege (spre exemplu, un secretar de stat dintr-un minister nu se va mai afla în incompatibilitate pentru a lucra cu mari corporații trans-naționale, iar această colaborare contra-cost este perfect legală cât timp se consideră că „nu se folosește funcția”).

Proiectul de lege a fost trimis pentru promulgare către Președintele Klaus Iohannis în luna mai a anului în curs, însă senatorii și deputații USR au făcut o sesizare către Curtea Constituțională pentru a contesta modificările aduse Codului Penal. Un detaliu interesant despre proiect este că deputatul de Ialomița din mandatul 2012-2016, Aurelian Ionescu, se află printre cei 5 inițiatori – ceea ce consolidează poziția de inamici ai statului de drept și ai corectitudinii pe care reprezentanții ialomițeni par să o aibă în actul legislativ.

Totuși ar fi util să discutăm și despre inițiativele legislative pe care Ștefan Mușoiu le-a semnat alături de alți colegi. Succesele înregistrate prin promulgare coincid cu acelea prezentate de Andrei Pop în raportul de activitate publicat: Legea Salarizării Personalului Plătit din Fonduri Publice (prin care, printre altele, s-au mărit și indemnizațiile parlamentarilor, secretarilor de stat și a membrilor guvernului) și legea 176/2017 (prin care sunt trecute imobile din patrimoniul statului în domeniul public al județului Tulcea).

În același timp, Ștefan Mușoiu este al 18-lea semnatar pentru inițiativa legislativă 161/2017, prin care se aduc modificări Legii Educației Naționale. Amendamentul vizează modificarea statutului centrelor de excelență constituite la nivelul inspectoratelor județene. Astfel, prin sporirea independenței juridice a acestora, instituțiile vor putea să desfășoare parteneriate și să acceseze fonduri europene pentru a-și îndeplini obiectivele. Deși, în esență, proiectul pare o idee bună, trebuie analizată îndeaproape activitatea acestor centre și măsura în care ele ar putea să reprezinte un mijloc suplimentar de a spăla bani la nivel județean. Legea a fost trimisă la Senat și așteaptă votul.

Sursă Imagine: Facebook.

Asemenea colegului său mai tânăr Andrei Pop, fostul președinte al Consiliului Județean Ialomița s-a aflat printre inițiatorii proiectului de lege 211/2017, prin care se încearcă modificarea legilor ce decid funcționarea Jandarmeriei Române și a Poliției Judiciare. Proiectul a apărut ca răspuns la protestele de la începutul anului 2017, întrucât încearcă să extindă drepturile de intervenție și prerogativele jandarmeriei, permițându-le acestora să legitimeze cetățeni, să transporte persoane la sediu fără acordul unui polițist, să percheziționeze autovehicule și să realizeze filmări ale incidentelor. Motivația este dată de statistici privind numărul național de infracțiuni care au fost înregistrate, iar expunerea de motive amestecă „actele antisociale” (care, de cele mai multe ori, sunt marcate de fapte pedepsite prin contravenții) cu „posibile atacuri teroriste” (care presupun acțiuni mult mai complexe și care se bazează pe colaborarea mai multor instituții pentru a putea fi dovedite).

O altă inițiativă legislativă pe care Ștefan Mușoiu a semnat-o, 241/2017, vizează trecerea unor bunuri imobile ale statului, care se află sub administrarea companiei „Apele Române”, în subordinea consiliilor locale și județene din teritoriu. Motivele par să vizeze conflicte legislative care împiedică realizarea unor construcții permanente și îngreunează activitatea, însă ar fi necesară consultarea unui specialist din domeniu pentru a determina legitimitatea argumentației. Trebuie precizat faptul că deputatul ialomițean nu se află printre cei care au redactat propunerea, ci doar a susținut-o în momentul depunerii.

Proiectul de lege 106/2017 privind modificarea Legii Contabilității (nr. 82/1991), completarea Legii Societăților (nr. 31/1990) și organizarea și funcționarea cooperației (nr. 1/2005) încearcă să reglementeze probleme ale distribuirii dividendului în cazul companiilor. Argumentul este dat de o protecție sporită a acționarilor și investitorilor, iar Ștefan Mușoiu se află la poziția 10 în lista de susținători (iar inițiatori sunt alți 6 deputați).

Sursă Imagine: Parlament.OpenPolitics.ro

Ante-penultimul proiect legislativ semnat poartă numărul BP 120/2017 și prevede modificarea OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice. Din nou, numele lui Andrei Pop este întâlnit pe listă, fapt ce demonstrează nivelul înalt de omogenitate în activitatea parlamentară. Amendamentele nu vizează protecția mediului în sine, ci doar delimitarea ariilor naturale protejate și rezolvarea problemei minelor cu zăcăminte (care se vor a fi exploatate din nou, din motive  de impact „economic și social”). Astfel, se încearcă scoaterea minelor din aria protejată de către lege, cu scopul de a reporni exploatările chiar și în zone protejate.

Proiectul legislativ multi-lateral, care a fost semnat de către membri ai tuturor partidelor care fac parte din actuala legislatură, vizează modificarea OUG 40/2013 pentru a asigura o mai bună funcționare și finanțare a Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie și Imunologie „Cantacuzino”. Inițiator principal este deputatul PSD Tudor Ciuhodaru (care, printre altele, a depus și un proiect legislativ prin care solicită închiderea protestatarilor care împiedică exercitarea puterii de stat), iar Ștefan Mușoiu este al 52-lea semnatar. În document se precizează că Institutul reprezintă un punct de importanță strategică pentru securitatea epidemiologică a României și este condamnată plimbarea instituției de la un minister la altul, ca factor principal pentru proasta funcționare.

Nu în ultimul rând, există și o a noua inițiativă legislativă pe care au semnat-o 114 deputați din toate partidele parlamentare și care vizează modificarea legilor de funcționare pentru Jandarmerie, Poliția Judiciară și Ministerul de Afaceri Interne. Din păcate, la data scrierii articolului, documentele aferente proiectului nu sunt disponibile pe site-ul Camerei Deputaților.

B. Despre Luări de Cuvânt în Plen

Spre deosebire de colegul său mai tânăr, deputatul Ștefan Mușoiu a fost mult mai vocal în plen și, la data curentă, totalizează 15 luări de cuvânt. Dintre acestea, doar 8 au fost rostite în Cameră și totalizează 15:39 minute – ceea ce înseamnă că fiecare intervenție are o medie de aproximativ 2 minute.

Sursă Imagine: Camera Deputaților.

Declarațiile politice, care pot fi consultate la această adresă în format audio și video, dezvăluie principalele interese pe care deputatul le are în desfășurarea activității:

  1. situația pensionarilor și punctul de pensie;
  2. angajabilitatea persoanelor în vârstă;
  3. introducerea venitului global pe gospodărie;
  4. veștile bune transmise de PSD pentru un „Paște fericit și împlinit”;
  5. creșterea economică a României, raportată la barometrul industrial;
  6. relocarea în București a Agenției Europene pentru Medicamente;
  7. dezvoltarea teritorială din următoarele două decenii;
  8. fondurile disponibile pentru investiții în educație;
  9. credite ieftine pentru fermieri;
  10. eliminarea conceptului de UE „în două viteze”;
  11. prezența a minim doi asistenți medicali comunitari în fiecare primărie din Ialomița
  12. participarea scăzută a tinerilor la vot;
  13. protejarea copiilor prin vaccinare;
  14. interpelări adresate miniștrilor;
  15. depunerea jurământului.

Spre deosebire de alți colegi, precum Mihăiță Găină, deputatul Ștefan Mușoiu are un discurs destul de cursiv și lasă imrpesia că are cunoștințe despre conținutul declarațiilor pe care le citește. Textele, deși sunt argumentate incomplet și demonstrează o oarecare superficialitate pe alocuri, au o claritate bună și nu conțin ambiguități (spre exemplu, în descrierea impozitării veniturilor la nivel de gospodărie nu se precizează clar cine va fi autoritatea care verifică sau evaluează corectitudinea datelor furnizate și cum se vor impozita, spre exemplu, veniturile provenite din tranzacții virtuale la bursele de valori, unde nu există o colaborare clară cu instituțiile financiare și fiscale).

Cu toate acestea, trebuie precizat faptul că declarațiile politice și intervențiile sunt conforme cu programul de guvernare PSD și angajamentul pe care partidul și l-a luat în campania electorală. Din păcate însă, nu avem un punct de vedere cu privire la moțiunea de cenzură argumentată de aplicarea defectuoasă a programului de guvernare, doar pentru a aduce ulterior modificări aceluiași document sacru pentru care a fost sacrificat un premier. Probabil că se va găsi o explicație pentru toate acestea în oricare dintre declarațiile viitoare (deși, cel mai probabil, problema nu va fi menționată pentru a putea fi uitată de către votantul de rând).

3. Concluzie

Raportul reușește să reconfirme informații deja cunoscute: Ștefan Mușoiu este un politician abil, implicat în problemele formațiunii politice din care face parte, dar marcat de probleme de integritate care pornesc de la trecutul său în afaceri și continuă cu supunerea totală față de PSD. Spre deosebire de alți membri ai legislaturii actuale, nu se poate vorbi despre incompetență, ci doar despre rea-voință și susținere a unor interese ce încalcă în mod flagrant principii ale democrației liberale și ale statului de drept.

Sursă Imagine: RISE Project.

Inițiativele legislative, deși nu scot în evidență vreo contribuție individuală deosebită sau vreun succes fulminant pentru ialomițeni, se încadrează în programul de guvernare social-democrat, cu mici excepții care vizează un interes strategic național.

Evident, există și elemente a căror necesitate este chestionabilă și care întăresc puterea unor autorități lipsite de nivelul de pregătire specific realizării anumitor acțiuni (precum extinderea prerogativelor Jandarmeriei în raport cu Poliția). Se poate vorbi și despre salvarea unor penali de ancheta DNA, dar și despre servitudine față de interesele mai mari ale unor lideri PSD (eliminarea conflictului de interese și subordonarea DGPI prin intermediul Ministerului de Interne).

În același timp, putem spune că avem un deputat implicat măcar la nivel discursiv. Comunicatele de presă și luările de cuvânt în plen sunt decente și de o calitate superioară față de cele cu care am fost obișnuiți. Ele nu ating nucleul problemelor și nu spun ceva nou pentru scena politică românească și/sau ialomițeană, dar arată măcar un grad de implicare în probleme de ordin local și național.

În mod clar, diferența dintre discurs și practici (cu referire specială la modul cum se votează) este destul de clară. Deși deputatul Ștefan Mușoiu poate face declarații privind propriile opinii legate de anumite chestiuni, în momentul votului are un comportament predictibil, care sugerează că planul personal pentru politici publice este întotdeauna identic celui propus de către PSD. Este greu de crezut că nu există vreodată diferențe, însă meseria de politician (mai ales atunci când vorbim de partide cu origini neo-comuniste) presupune o serie de compromisuri și un grad înalt față de formațiunea care a oferit sprijinul necesar alegerii în funcție.

Poate că procentul de 99.8%, reprezentând gradul de loialitate față de partid, va fi redus în următorii 3 ani și jumătate. Dar întrucât vorbim despre o persoană cu un istoric imaculat în raport cu PSD, care își datorează ascensiunea în carieră partidului și care dă dovadă de o supunere necondiționată față de superiori, atunci scenariul devine improbabil.

 

 

 

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *