Category

Ialomița

Raport de Activitate Parlamentară: Ștefan Mușoiu

By | 2017, Articole și Publicații, Blog, Ialomița | No Comments
Distribuie acest articol dacă îți pasă!

1. Introducere

În ultimele 2 săptămâni, deputatul ialomițean Ștefan Mușoiu s-a bucurat de cel mai înalt grad de atenție și popularitate la nivel național, chiar dacă motivele nu au fost deloc printre cele mai bune: așa cum arată ancheta realizată de RISE Project, a contribuit cu un amendament decisiv pentru modificarea art. 8 din OUG privind Înființarea, Organizarea și Funcționarea Direcției Generale de Protecție Internă (DGPI).

Pe scurt, s-a prezentat la ședința Comisiei Parlamentare pentru Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională și a avut grijă ca punctul de vedere al primului ministru în problematica serviciului secret „Doi și-un sfert” să fie eliminat. Astfel, numirea în funcție s-ar face doar de către Ministrul Afacerilor Interne, cu un aviz din partea CSAT (ceea ce presupune o extindere a controlului PSD asupra serviciului și o eliminare a pârghiilor democratice multilaterale care erau implicate în prezent).

Aceste prime paragrafe nu au rolul de a înșira o serie de informații seci, care reprezintă doar scurtături făcute pentru a ajunge la un control politic desăvârșit din partea partidului aflat la guvernare. Ele reprezintă un testament pentru loialitatea pe care deputatul Ștefan Mușoiu o afișează față de PSD, care se manifestă și în situații în care principii democratice și pluraliste de bun-simț sunt ignorate.

Sursă Imagine: Facebook.

Noi, cei din Ialomița, am avut ocazia de a-l cunoaște cel mai bine pe Ștefan Mușoiu sub titulatura de „Domnul Vice”: titlu primit în urma mandatului de aproape 7 ani în care a ocupat funcția de vicepreședinte al Consiliului Județean Ialomița. A ținut interimatul de președinte al instituției după ce Silvian Ciupercă a fost arestat și, pentru munca depusă, a fost plasat pe poziția a 3-a în cadrul listelor PSD pentru alegerile parlamentare din decembrie 2016.

Mai mult, există o documentație oficială și irefutabilă în ceea ce privește problemele de integritate ale politicianului social-democrat, iar Agenția Națională de Integritate îl prezintă cu 7 contracte încheiate cu instituții subordonate Consiliului Județean Ialomița, în valoare de 91.190 lei. Deși problema a fost confirmată de respingerea cererii de recurs de către Curtea de Apel București, ialomițenii au îndrăznit să creadă în continuare și astăzi avem ocazia de a vorbi despre activitatea parlamentară pe care deputatul Ștefan Mușoiu a desfășurat-o în primele 6 luni de mandat.

Cu toate acestea, ipostazele în care am avut ocazia de a interacționa cu dl. deputat, indiferent dacă vorbim despre tabăra de vară TSD 2010 (la care eu am fost invitat să particip în calitate de membru al Asociației Tinerilor din Ialomița atunci când eram în liceu), o ședință de Consiliu Județean, sau o întâlnire spontană la Dexter Academy, sunt complet irelevante pentru acest articol. În aceeași măsură, întrucât ne aflăm puși în fața faptului împlinit, ne vom concentra strict pe ceea ce alesul nostru a făcut în plenul Parlamentului. Din același motiv, toate celelalte subiecte au fost epuizate succint în această notă introductivă.

2. Analiza Activității Parlamentare

Spre deosebire de subiectul analizei anterioare, în care am deconstruit materialul publicat și promovat de către deputatul PSD Andrei Pop, în cazul lui Ștefan Mușoiu nu putem vorbi despre astfel de tentative de prezentare cvasi-transparentă a activității. În momentul realizării acestui articol, subiectul nostru are o prezență moderată pe rețelele de socializare, reprezentată doar de un cont personal unde sunt publicate ocazional materiale lansate de către partid sau realizări ale liderilor acestora. Au putut fi identificate doar câteva mențiuni privind activitatea personală care, așa cum urmează să indice și luările de cuvânt din plen, sunt orientate către bazinul electoral cel mai constant al social-democraților: pensionarii.

Sursă Imagine: Facebook.

În lipsa unui material structurat care să prezinte, într-o modalitate mai mult sau mai puțin subiectivă, activitatea de deputat a lui Ștefan Mușoiu, clasificarea de tip „aparență ilustrată vs. esență” devine imposibil de realizat, ceea ce va scurta semnificativ și lungimea acestui articol. Nu există vreun termen de comparație, iar analiza se poate face strict pe datele problemei.

Dar pentru a crește nivelul de obiectivitate al materialului, voi face o comparație statistică și cantitativă cu performanțele înregistrate de Andrei Pop. Astfel, dacă tânărul de 25 de ani are o prezență la vot de 94.5% și o loialitate față de partid de 99.1%, deputatul Ștefan Mușoiu are o prezență la vot ceva mai scăzută, dar cu un grad mult mai mare de loialitate față de partid: 93.2% și respectiv 99.8%.

Prezență la Vot Loialitate față de Partid Loialitate față de Guvern
Ștefan Mușoiu 93.2% 99.8% 100%
Andrei Pop 94.5% 99.1% 100%

A. Despre Vot și Inițiative Legislative

În ciuda aparențelor, nesupunerea nu se datorează unei opoziții manifestate, ci unei banale acțiuni de refuz de a vota. Motivele nu sunt clare, dar datele ne arată că deputatul Ștefan Mușoiu nu și-ar fi exprimat opțiunea atunci când a trebuit să valideze mandatul deputatului PNL Cristina Trăilă, care l-a substituit pe demisionarul Gheorghe-Eugen Nicolăescu (PHCD 62/2017). 221 de deputați din 225 prezenți au fost de acord cu moțiunea, iar reprezentantul ialomițean s-a aflat în clubul select care nu a votat (rezultatul votului poate fi consultat aici).

Prin urmare, dacă un astfel de detaliu irelevant (care nu a înclinat în niciun fel balanța și nu reprezintă o opinie acordată unei moțiuni controversate) este motivul pentru care deputatul Ștefan Mușoiu nu este 100% loial partidului care l-a propulsat printre elitele politice ale țării, atunci putem vorbi cu o siguranță indubitabilă despre o supunere totală față de PSD și interesele liderilor.

Sursă Imagine: Facebook.

Ce înseamnă de fapt această supunere? Un vot de încredere acordat pentru fiecare dintre legile controversate pe care PSD a încercat să le promulge de-a lungul timpului, dar și situațiile în care și-a salvat oamenii cheie de anchetele organelor de justiție (a se vedea cazul lui Eugen Bejinariu). Spre exemplu, la moțiunea 333/2015 privind modificarea articolelor 301 și 308 din Codul Penal (legea nr. 286/2009), Ștefan Mușoiu a fost unul dintre cei 187 de deputați din 264 prezenți care au fost de acord cu eliminarea conflictului de interese (rezultatul votului poate fi consultat aici).

O astfel de schimbare legislativă ar ajuta lideri ai partidului precum Marian Neacșu (care în 2016 a primit o condamnare penală cu suspendare de 6 luni, după ce și-a angajat propria fiică la biroul său parlamentar) să scape de problemele pe care le au cu justiția și să normalizeze „dinastiile”. PSD realizează o tranziție către a doua generație de politicieni, iar vârful de lance se vrea a fi reprezentat tot de către membri ai familiilor nobiliare aflate în formare.

Dacă angajarea rudelor ca subalterni este o practică realizată pe propria răspundere în mediul privat, în sistemul public vorbim despre o necesitate mult mai mare a ascensiunii bazate pe merit, mai ales că sunt în joc bani proveniți din taxele și impozitele cetățenilor cinstiți. În același timp, amendamentul care înlocuiește denumirea de „conflict de interese” cu „folosirea funcției pentru favorizarea altor persoane”, afectează și delimitarea spațiului public de cel privat. Astfel, funcționarii publici vor putea să realizeze diverse colaborări în spațiul privat, fără a mai fi constrânși de lege (spre exemplu, un secretar de stat dintr-un minister nu se va mai afla în incompatibilitate pentru a lucra cu mari corporații trans-naționale, iar această colaborare contra-cost este perfect legală cât timp se consideră că „nu se folosește funcția”).

Proiectul de lege a fost trimis pentru promulgare către Președintele Klaus Iohannis în luna mai a anului în curs, însă senatorii și deputații USR au făcut o sesizare către Curtea Constituțională pentru a contesta modificările aduse Codului Penal. Un detaliu interesant despre proiect este că deputatul de Ialomița din mandatul 2012-2016, Aurelian Ionescu, se află printre cei 5 inițiatori – ceea ce consolidează poziția de inamici ai statului de drept și ai corectitudinii pe care reprezentanții ialomițeni par să o aibă în actul legislativ.

Totuși ar fi util să discutăm și despre inițiativele legislative pe care Ștefan Mușoiu le-a semnat alături de alți colegi. Succesele înregistrate prin promulgare coincid cu acelea prezentate de Andrei Pop în raportul de activitate publicat: Legea Salarizării Personalului Plătit din Fonduri Publice (prin care, printre altele, s-au mărit și indemnizațiile parlamentarilor, secretarilor de stat și a membrilor guvernului) și legea 176/2017 (prin care sunt trecute imobile din patrimoniul statului în domeniul public al județului Tulcea).

În același timp, Ștefan Mușoiu este al 18-lea semnatar pentru inițiativa legislativă 161/2017, prin care se aduc modificări Legii Educației Naționale. Amendamentul vizează modificarea statutului centrelor de excelență constituite la nivelul inspectoratelor județene. Astfel, prin sporirea independenței juridice a acestora, instituțiile vor putea să desfășoare parteneriate și să acceseze fonduri europene pentru a-și îndeplini obiectivele. Deși, în esență, proiectul pare o idee bună, trebuie analizată îndeaproape activitatea acestor centre și măsura în care ele ar putea să reprezinte un mijloc suplimentar de a spăla bani la nivel județean. Legea a fost trimisă la Senat și așteaptă votul.

Sursă Imagine: Facebook.

Asemenea colegului său mai tânăr Andrei Pop, fostul președinte al Consiliului Județean Ialomița s-a aflat printre inițiatorii proiectului de lege 211/2017, prin care se încearcă modificarea legilor ce decid funcționarea Jandarmeriei Române și a Poliției Judiciare. Proiectul a apărut ca răspuns la protestele de la începutul anului 2017, întrucât încearcă să extindă drepturile de intervenție și prerogativele jandarmeriei, permițându-le acestora să legitimeze cetățeni, să transporte persoane la sediu fără acordul unui polițist, să percheziționeze autovehicule și să realizeze filmări ale incidentelor. Motivația este dată de statistici privind numărul național de infracțiuni care au fost înregistrate, iar expunerea de motive amestecă „actele antisociale” (care, de cele mai multe ori, sunt marcate de fapte pedepsite prin contravenții) cu „posibile atacuri teroriste” (care presupun acțiuni mult mai complexe și care se bazează pe colaborarea mai multor instituții pentru a putea fi dovedite).

O altă inițiativă legislativă pe care Ștefan Mușoiu a semnat-o, 241/2017, vizează trecerea unor bunuri imobile ale statului, care se află sub administrarea companiei „Apele Române”, în subordinea consiliilor locale și județene din teritoriu. Motivele par să vizeze conflicte legislative care împiedică realizarea unor construcții permanente și îngreunează activitatea, însă ar fi necesară consultarea unui specialist din domeniu pentru a determina legitimitatea argumentației. Trebuie precizat faptul că deputatul ialomițean nu se află printre cei care au redactat propunerea, ci doar a susținut-o în momentul depunerii.

Proiectul de lege 106/2017 privind modificarea Legii Contabilității (nr. 82/1991), completarea Legii Societăților (nr. 31/1990) și organizarea și funcționarea cooperației (nr. 1/2005) încearcă să reglementeze probleme ale distribuirii dividendului în cazul companiilor. Argumentul este dat de o protecție sporită a acționarilor și investitorilor, iar Ștefan Mușoiu se află la poziția 10 în lista de susținători (iar inițiatori sunt alți 6 deputați).

Sursă Imagine: Parlament.OpenPolitics.ro

Ante-penultimul proiect legislativ semnat poartă numărul BP 120/2017 și prevede modificarea OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice. Din nou, numele lui Andrei Pop este întâlnit pe listă, fapt ce demonstrează nivelul înalt de omogenitate în activitatea parlamentară. Amendamentele nu vizează protecția mediului în sine, ci doar delimitarea ariilor naturale protejate și rezolvarea problemei minelor cu zăcăminte (care se vor a fi exploatate din nou, din motive  de impact „economic și social”). Astfel, se încearcă scoaterea minelor din aria protejată de către lege, cu scopul de a reporni exploatările chiar și în zone protejate.

Proiectul legislativ multi-lateral, care a fost semnat de către membri ai tuturor partidelor care fac parte din actuala legislatură, vizează modificarea OUG 40/2013 pentru a asigura o mai bună funcționare și finanțare a Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie și Imunologie „Cantacuzino”. Inițiator principal este deputatul PSD Tudor Ciuhodaru (care, printre altele, a depus și un proiect legislativ prin care solicită închiderea protestatarilor care împiedică exercitarea puterii de stat), iar Ștefan Mușoiu este al 52-lea semnatar. În document se precizează că Institutul reprezintă un punct de importanță strategică pentru securitatea epidemiologică a României și este condamnată plimbarea instituției de la un minister la altul, ca factor principal pentru proasta funcționare.

Nu în ultimul rând, există și o a noua inițiativă legislativă pe care au semnat-o 114 deputați din toate partidele parlamentare și care vizează modificarea legilor de funcționare pentru Jandarmerie, Poliția Judiciară și Ministerul de Afaceri Interne. Din păcate, la data scrierii articolului, documentele aferente proiectului nu sunt disponibile pe site-ul Camerei Deputaților.

B. Despre Luări de Cuvânt în Plen

Spre deosebire de colegul său mai tânăr, deputatul Ștefan Mușoiu a fost mult mai vocal în plen și, la data curentă, totalizează 15 luări de cuvânt. Dintre acestea, doar 8 au fost rostite în Cameră și totalizează 15:39 minute – ceea ce înseamnă că fiecare intervenție are o medie de aproximativ 2 minute.

Sursă Imagine: Camera Deputaților.

Declarațiile politice, care pot fi consultate la această adresă în format audio și video, dezvăluie principalele interese pe care deputatul le are în desfășurarea activității:

  1. situația pensionarilor și punctul de pensie;
  2. angajabilitatea persoanelor în vârstă;
  3. introducerea venitului global pe gospodărie;
  4. veștile bune transmise de PSD pentru un „Paște fericit și împlinit”;
  5. creșterea economică a României, raportată la barometrul industrial;
  6. relocarea în București a Agenției Europene pentru Medicamente;
  7. dezvoltarea teritorială din următoarele două decenii;
  8. fondurile disponibile pentru investiții în educație;
  9. credite ieftine pentru fermieri;
  10. eliminarea conceptului de UE „în două viteze”;
  11. prezența a minim doi asistenți medicali comunitari în fiecare primărie din Ialomița
  12. participarea scăzută a tinerilor la vot;
  13. protejarea copiilor prin vaccinare;
  14. interpelări adresate miniștrilor;
  15. depunerea jurământului.

Spre deosebire de alți colegi, precum Mihăiță Găină, deputatul Ștefan Mușoiu are un discurs destul de cursiv și lasă imrpesia că are cunoștințe despre conținutul declarațiilor pe care le citește. Textele, deși sunt argumentate incomplet și demonstrează o oarecare superficialitate pe alocuri, au o claritate bună și nu conțin ambiguități (spre exemplu, în descrierea impozitării veniturilor la nivel de gospodărie nu se precizează clar cine va fi autoritatea care verifică sau evaluează corectitudinea datelor furnizate și cum se vor impozita, spre exemplu, veniturile provenite din tranzacții virtuale la bursele de valori, unde nu există o colaborare clară cu instituțiile financiare și fiscale).

Cu toate acestea, trebuie precizat faptul că declarațiile politice și intervențiile sunt conforme cu programul de guvernare PSD și angajamentul pe care partidul și l-a luat în campania electorală. Din păcate însă, nu avem un punct de vedere cu privire la moțiunea de cenzură argumentată de aplicarea defectuoasă a programului de guvernare, doar pentru a aduce ulterior modificări aceluiași document sacru pentru care a fost sacrificat un premier. Probabil că se va găsi o explicație pentru toate acestea în oricare dintre declarațiile viitoare (deși, cel mai probabil, problema nu va fi menționată pentru a putea fi uitată de către votantul de rând).

3. Concluzie

Raportul reușește să reconfirme informații deja cunoscute: Ștefan Mușoiu este un politician abil, implicat în problemele formațiunii politice din care face parte, dar marcat de probleme de integritate care pornesc de la trecutul său în afaceri și continuă cu supunerea totală față de PSD. Spre deosebire de alți membri ai legislaturii actuale, nu se poate vorbi despre incompetență, ci doar despre rea-voință și susținere a unor interese ce încalcă în mod flagrant principii ale democrației liberale și ale statului de drept.

Sursă Imagine: RISE Project.

Inițiativele legislative, deși nu scot în evidență vreo contribuție individuală deosebită sau vreun succes fulminant pentru ialomițeni, se încadrează în programul de guvernare social-democrat, cu mici excepții care vizează un interes strategic național.

Evident, există și elemente a căror necesitate este chestionabilă și care întăresc puterea unor autorități lipsite de nivelul de pregătire specific realizării anumitor acțiuni (precum extinderea prerogativelor Jandarmeriei în raport cu Poliția). Se poate vorbi și despre salvarea unor penali de ancheta DNA, dar și despre servitudine față de interesele mai mari ale unor lideri PSD (eliminarea conflictului de interese și subordonarea DGPI prin intermediul Ministerului de Interne).

În același timp, putem spune că avem un deputat implicat măcar la nivel discursiv. Comunicatele de presă și luările de cuvânt în plen sunt decente și de o calitate superioară față de cele cu care am fost obișnuiți. Ele nu ating nucleul problemelor și nu spun ceva nou pentru scena politică românească și/sau ialomițeană, dar arată măcar un grad de implicare în probleme de ordin local și național.

În mod clar, diferența dintre discurs și practici (cu referire specială la modul cum se votează) este destul de clară. Deși deputatul Ștefan Mușoiu poate face declarații privind propriile opinii legate de anumite chestiuni, în momentul votului are un comportament predictibil, care sugerează că planul personal pentru politici publice este întotdeauna identic celui propus de către PSD. Este greu de crezut că nu există vreodată diferențe, însă meseria de politician (mai ales atunci când vorbim de partide cu origini neo-comuniste) presupune o serie de compromisuri și un grad înalt față de formațiunea care a oferit sprijinul necesar alegerii în funcție.

Poate că procentul de 99.8%, reprezentând gradul de loialitate față de partid, va fi redus în următorii 3 ani și jumătate. Dar întrucât vorbim despre o persoană cu un istoric imaculat în raport cu PSD, care își datorează ascensiunea în carieră partidului și care dă dovadă de o supunere necondiționată față de superiori, atunci scenariul devine improbabil.

 

 

 

 

 

Distribuie acest articol dacă îți pasă!

Andrei Pop: Adevăratul Raport de Activitate

By | 2017, Articole și Publicații, Blog, Ialomița, Slobozia | 2 Comments
Distribuie acest articol dacă îți pasă!

În cei 5 ani în care am studiat științele politice în București, Goteborg și Paris, am avut ocazia de a cunoaște minți de-a dreptul sclipitoare, dezvoltate și susținute de coloane vertebrale drepte, imuabile și foarte bine ramificate. Vorbesc despre oameni care mi-au oferit speranța că există un viitor briliant pentru țară, cultură, societate și planetă. Indivizi care, cel puțin în perioada șederii mele în turnul de fildeș al lumii academice, mi-au dat de înțeles că generația noastră va fi într-adevăr diferită, verticală, sinceră și sensibilă la adevăratele probleme.

 

Ei bine, personajul pe care îl voi descrie astăzi și a cărui activitate o voi analiza nu se încadrează în vreunul dintre tiparele menționate mai sus. Dacă ne referim strict la terminologia bisericii pe care se fălește că ar fi frecventat-o în lunile de când a fost ales în funcția de deputat al țării, este un „fals profet” al generației noastre, în ciuda tendințelor discursive mesianice.

 

Din cauza unor astfel de oameni oportuniști și lipsiți de idealuri mărețe, care depășesc sfera propriei persoane, generația noastră este grav decredibilizată și șansele tinerilor merituoși sunt reduse drastic. Atunci când un individ de 25 de ani are comportamentul electoral (și aici mă refer strict la felul cum votează) al unui comunist bătrân și nu reușește să vadă dincolo de contextul actual, sute de tineri calificați și cu ambiții admirabile vor fi ținuți înapoi în timp ce vor suferi comparații nefericite cu experiențele deziluzionante cele mai recente.

Andrei Pop (stânga), în anturajul care îi descrie cel mai bine viziunile politice și apartenența generațională: așa cum urmează a fi dovedit în raport, vârsta nu are nimic de-a face cu idealurile și curajul care sunt de așteptat la 25 de ani. Sursă: andrei-pop.eu

Personajul pe care îl voi prezenta astăzi este tânărul deputat ialomițean Andrei Pop și, deși am certitudinea că există numeroși alți lupi îmbrăcați în straie de oaie, aleg să vorbesc despre lupul al cărui nărav îl cunosc cel mai bine. Prilejul nu este deloc întâmplător și se datorează publicării fastuoase a raportului de activitate din primele 6 luni de legiuire, document pe care l-am considerat incomplet în raport cu realitatea bine documentată.

 

Înainte de a scris această bucată de text, l-am contactat pe dl. Deputat printr-un comentariu pe Facebook și am încercat să îl trag la răspundere pentru fapte. Nu a fost dispus să stea la discuții, să pună la îndoială ceva din argumentele mele foarte obiective (spre exemplu, faptul că susține OUG 13/2017 și a votat pentru salvarea lui Eugen Bejinariu de ancheta DNA), iar acest fapt m-a determinat să completez raportul așa cum se cuvine.

Prin urmare, acest articol va avea 2 segmente paralele: ceea ce s-a scris în raport și ceea ce a fost omis. În acest fel, votanții din Ialomița au ocazia de a accesa într-un mod mult mai facil informații despre activitatea alesului lor, iar tinerii politologi din țară au ocazia de a utiliza un model de raportare a activității parlamentarilor care îi reprezintă.

 

1. Ceea ce s-a scris

Incluzând coperțile, raportul de activitate are 26 de pagini și conține, într-un stil simplificat și accesibil, un rezumat al realizărilor pe care tânărul deputat Andrei Pop le-a avut în primele 6 luni de mandat. Grafica și modul de prezentare sunt o combinație interesantă și ironică dintre infograficele din campania PSD („Îndrăznește să Crezi în România”) și cele publicate în mod regulat în timpul guvernului tehnocrat condus de Dacian Cioloș. Ar fi injust să nu apreciez publicarea acestui raport: este totuși o noutate prin comparație cu tacticile de camuflaj pe câmpul de bătălie al spațiului public pe care le-am văzut din partea foștilor aleși.

 

În același timp, ar fi o lipsă de respect față de banii care au fost investiți în educația mea să nu despic jumătățile de adevăr și minciunile albe care apar în acest raport. Chiar dacă stiliștii și croitorii (conduși de Mario-Cezar Popescu, un bun fost-amic de-al meu) au lucrat de zor pentru hainele cele noi ale împăratului, dacă privim din unghiul potrivit, încă putem observa urmele de goliciune.

Atunci când nu poți arăta o activitate parlamentară deosebită și ai o problemă cu onestitatea față de alegători, poți oricând să compensezi cu fotografii profesionale făcute în mod accidental într-o zi de slujbă. Sursă: andrei-pop.eu

Ceea ce devine evident din primele secunde este că activitatea parlamentară în sine este prezentată mult prea sumar, în paginile 6 și 7. Exact esența muncii de deputat, aceea de a vota și de a propune legi, primește tratamentul cel mai superficial și este lipsită de referințe către pagina personală de pe adresa de internet a Camerei Deputaților – locul unde putem vedea exact cum și pentru ce a ridicat mâna în plen. Aș putea insinua și faptul că există o tendință bine conturată de a vota în tandem cu restul grupului parlamentar PSD (în 99.1% din cazuri) și există o lipsă de verticalitate foarte evidentă în chestiuni de bun-simț, pe care oricine le-ar putea percepe.

Cele câteva referiri la votul din Camera Deputaților prezintă oricum doar elementele pozitive și îmbucurătoare pentru simpatizantul de rând care tinde să creadă în vorbele politicienilor.

 

În cronologia sumară, care sugerează că 6 luni de participat la ședințe pot fi încapsulate într-un convenabil rezumat ilustrat de 26 pagini, în care doar 21 de prevederi din 74 vorbesc despre activitatea din plen sau inițiative legislative. Practic, doar 28.3% din conținut este relevant pentru ceea ce contează cu adevărat (și nu am numărat dublurile pentru că au fost considerate un singur subiect de discuție).

Ceea ce putem afla din voturile prezentate de Andrei Pop este că:

 

  1. nu este un susținător al drepturilor civile universale și discriminează minoritățile sexuale prin susținerea Coaliției pentru Familie (caracteristică tipică pentru votanții PSD, dar stupidă pentru cineva născut în 1992 care a dispus de suficient capital financiar pentru a călători în țări mult mai progresiste). Astfel, a fost unul dintre cei 232 de deputați din 270 prezenți care au considerat că este necesară revizuirea Constituției pentru a avea o prevedere clară privind căsătoria.

 

  1. a validat cu încredere și a demis cu o mare convingere guvernul condus de Sorin Grindeanu (exact la fel ca restul membrilor PSD care se supun tiraniei lui Liviu Dragnea).

 

  1. a fost de acord cu respingerea unei noi evaluări cu privire la eliminarea celor 102 taxe, printre care se numără și cea radio-TV, care compromite definitiv obiectivitatea presei de stat. Legislatura anterioară a urmat această măsură populistă în luna octombrie, înainte de alegeri. Astfel, TVR1 și Radio România vor continua să primească bani din contribuțiile cetățenilor și vor continua să depindă în mod direct de Parlament pentru validarea bugetului anual. Este greu de crezut că posturile vor mai primi aceiași bani dacă vor avea curajul de a fi obiectivi în raport cu guvernanții.

 

  1. a votat pentru implementarea noului Cod Fiscal și se laudă cu eliminarea impozitării pensiilor sub 2000 de lei (bazinul electoral PSD). Ceea ce include același document este majorarea pragului de păstrare a statutului de microîntreprindere de la 100.000 de lei la 500.000 de lei, ceea ce înseamnă că un grup foarte select de cetățeni și oameni de afaceri plătește un impozit redus prin noul statut. În mod interesant, inițiativa datează din perioada guvernului Cioloș.

  1. a votat pentru respingerea OUG 13/2017 prin OUG 14/2017, asemenea liderilor din partid. În perioada protestelor, nu a manifestat niciun punct de vedere public prin care să condamne faptele de corupție, faptul că se încearcă grațierea unor indivizi care au păgubit bugetul public cu sume exorbitante, pe care un cetățean de rând nu le-ar câștiga nici în 5-6 vieți de muncit, și nici nu au fost făcute comentarii despre protestatari în sine. Evident, la fel ca toate celelalte inițiative legislative din raport, este vorba de un vot în tandem care a fost idilizat de trecerea timpului.

 

  1. a votat favorabil pentru proiectul de lege 176/2015, devenită legea 21/2017. Aceasta prevede utilizarea de perdele forestiere de protecție pentru conservarea „aurului verde”. Cu toate acestea, inițiatori sunt 4 senatori PNL, alături de alți 7 parlamentari liberali. Meritul pentru proiect le aparține în totalitate, chiar dacă este prezentat cu mare fast de către membrii actualei legislaturi. Votul poate fi însă apreciat.

 

  1. a votat pentru aprobarea OUG 65/2016, proiect de lege prin care se acordă fonduri pentru salvarea Companiei Naționale a Uraniului. Toți cei 271 de deputați prezenți au votat în unaniminate pentru această inițiativă, iar documentul este emis de către fostul premier Dacian Cioloș.

 

  1. a votat favorabil pentru înființarea Institutului Național de Administrație, conform OUG 23/2016. Din nou, a fost vorba de un vot aproape unanim (cu doar 2 abțineri) și proiectul a fost emis de Dacian Cioloș.

 

  1. a votat favorabil pentru reformarea și reorganizarea DIICOT. Din nou, 274 de deputați dintre cei 278 prezenți au aprobat proiectul, iar originea sa datează de la guvernul Cioloș.

 

  1. a fost unul dintre cei 257 de deputați din 268 care au votat pozitiv pentru susținerea internaționalizării operatorilor economici români. Inițiativa aparține guvernului Grindeanu.

 

  1. a fost unul dintre cei 255 de deputați din 259 prezenți care au votat favorabil pentru investiții în domeniul industriei de apărare. Inițiativa se bazează pe OUG 15/2017 și a fost emisă de guvernul Grindeanu.

 

  1. a printre cei 237 de deputați din 246 prezenți care au dat aviz pozitiv proiectului de lege 164/2017, cunoscut sub numele de Start-Up Nation. Proiectul face parte din programul de guvernare și a fost inițiat de către guvernul Grindeanu.

 

  1. a fost unul dintre cei 154 de deputați din 236 care au votat pozitiv pentru proiectul de lege 341/2016 privind reforma din domeniul sănătății. Proiectul este inițiat de 8 deputați și 1 senator PSD, alături de 4 membri ai grupului minorităților. Andrei Pop nu se află printre ei.

Afișări publice printre liderii politici și religioși din județ pentru a dobândi capital politic? Sigur! Prezentarea lor în raportul de activitate în detrimentul anumitor voturi importante? Bifat! Sursă Imagine: andrei-pop.eu

  1. a fost unul dintre cei 233 de deputați care au votat în unanimitate pentru proiectul de lege 112/2017, prin care se încurajează consumul de fructe proaspete în școli. Inițiator este guvernul condus de Dacian Cioloș.

 

  1. a fost unul dintre cei 221 de deputați din 252 prezenți care au votat favorabil pentru modificarea legii vânătorii și fondului cinegetic. Inițiativa este emisă de către guvernul Dacian Cioloș.

 

  1. a fost unul dintre cei 234 de deputați din 260 prezenți care au votat pozitiv pentru modificarea legii 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții. Inițiativa a fost depusă de 4 deputați PSD și a fost respinsă de către Senat în timpul legislaturii anterioare.

 

  1. a fost unul dintre cei 262 de deputați din 263 prezenți care au votat pentru adoptarea proiectului de lege 47/2017, care vizează stimularea personalului de cercetare, dezvoltare și inovare din cadrul universităților. Proiectul a fost depus de către senatorul PSD Mihnea Costoiu și printre inițiatori se numără și senatorul de Ialomița Marian Pavel.

 

  1. a fost unul dintre 280 de deputați din 281 prezenți care au votat pentru adoptarea proiectului de lege 186/2017, prin care se modifică legea 335/2013 privind efectuarea unui stagiu obligatoriu pentru absolvenții învățământului superior. Inițiator pentru proiect este guvernul condus de Sorin Grindeanu și scopul este acela de a stimula angajatorii să efectueze stagii de ucenicie cu proaspeții absolvenți.

 

  1. a fost unul dintre cei 227 de deputați din 227 prezenți care au votat proiectul de lege 27/2017, prin care se validează OUG 60/2016 pentru modificarea și completarea legilor ce vizează ajutorul pentru șomaj și stimularea în vederea ocupării forței de muncă. Inițiativa aparține guvernului Cioloș.

 

  1. a fost unul dintre cei 223 de deputați din 266 prezenți care au validat proiectul de lege 465/2015, ce vizează plata rezidențiatului medicilor. Inițiativa aparține deputatului de Iași Tudor Ciuhodaru și datează din 2014.

 

  1. a fost unul dintre cei 217 de deputați din 268 prezenți care au votat pentru modificarea legii 88/2016 ce vizează stabilirea unor măsuri suplimentare pentru etichetarea laptelui proaspăt și a produselor lactate. Inițiativa legislativă a fost înaintată în 2016 și are ca autori 3 deputați din PSD și 3 din PNL.

 

Concluzia analizei: raportul prezintă 21 de voturi din 668 totale, dintre care 441 au fost finale și au fost înaintate către Senat sau comisii parlamentare, ori trimise către președinte pentru promulgare. Ceea ce înseamnă că avem parte de 4.7% dintre voturile finale și doar cele favorabile, care nu vor stârni controverse în rândul electoratului PSD și par de bun-simț pentru toți ceilalți. Ultima afirmație este întărită de majoritățile zdrobitoare prin care moțiunile au fost votate, multe dintre ele apropiindu-se de unanimitate din partea tuturor partidelor.

Oricine citește raportul prezentat de către tânărul deputat va afla doar despre 21 de voturi din totalul de 668 de până acum. Multe dintre chestiunile incomode au fost eliminate pentru a lăsa loc măsurilor care sună bine, măreț și glorios. Sursă: andrei-pop.eu

Este totuși interesant de observat cum un ales PSD defilează cu realizările legislative ale guvernului Cioloș (7 din 21 aparțin fostului guvern tehnocrat, ceea ce reprezintă o treime!). În aceeași măsură, niciunul dintre proiectele din listă nu îl are ca autor pe deputatul Andrei Pop nu este inclus în prezentare: dar de ceea ce nu s-a discutat vom vorbi în secțiunea următoare.

 

Ce altceva mai conține raportul de activitate? O vizită la biserică pentru al vedea pe Preasfințitul Părinte Vicențiu (cu poza cuvioasă de închinare), o fotografie cu primarul Sloboziei la festivitatea de 24 ianuarie, participare la Comitetul Executiv al TSD, o informare despre pliantele trimise (și ajunge cu întârziere) în căsuțele poștale, , o fotografie cu noul cabinet parlamentar de la Amara, , întâlniri cu liderii ialomițeni din PSD, o notă de felicitare pentru Consiliul Județean Ialomița pentru activitatea din Sălcioara, note de propagandă PSD intitulate #stopthefakenews (opriți știrile false) în care sunt explicate vag și defensiv acțiunile guvernului pe care l-a demis prin vot și chiar o informare despre faptul că exportul de grâu s-a dublat.

 

O bună parte nu reprezintă merite personale, ci doar idei, gânduri sau bucăți de informații despre evenimente la care a participat sau s-au produs în cercul său. Majoritatea țin mai mult de viața privată decât de alegerile făcute în calitate de legiuitor al țării, iar relevanța lor este cel puțin chestionabilă. Cel mai probabil ele au fost adăugate pentru a umple spațiul, dar și pentru a justifica loialitatea față de partid și domenii conexe.

Există și informări despre participări la conferințe și ședințe, dar nimic concret despre vreo acțiune, vreo intervenție sau vreun succes obținut. La fel ca toate celelalte, sunt puse la înaintare meritele altora pentru a umfla acest CV bianual.

 

Este totuși de apreciat faptul că a detaliat cheltuielile efectuate din banii publici. Pe scurt, aflăm cât ne-a costat pe noi, plătitorii de taxe și impozite, o optime din aventura de 4 ani a tânărului deputat. Sumele sunt următoarele:

 

  • 11633 lei pentru luna decembrie a anului 2016;
  • 13659 lei pentru luna ianuarie a anului 2017;
  • 14428 lei pentru luna februarie a anului 2017;
  • 13488 lei pentru luna martie a anului 2017;
  • 13844 lei pentru luna aprilie a anului 2017;
  • 14499 lei pentru luna mai a anului 2017;
  • 15521 lei pentru luna iunie a anului 2017.

 

În total, 6 luni de mandat ale lui Andrei Pop au costat bugetul statului 97072 lei, adică 21.162 de euro la cursul zilei. Printr-o proiecție bazată pe tendință, la finalul celor 4 ani, activitatea parlamentară va fi costat 776.576 lei, adică 169.296 de euro! Iar estimarea este nerealistă tocmai pentru că, în virtutea noii legi a salarizării, indemnizațiile demnitarilor vor fi dublate. Tânărul Pop a votat favorabil pentru această majorare de salariu, așa cum se poate vedea la poziția 187 din documentul care prezintă rezultatul votului.

După ce am analizat ceea ce a scris deputatul în propriul raport, a sosit timpul să abordăm problemele care au fost omise. Sursă: Facebook.

 

 

2. Ceea ce nu s-a scris

Ei bine, voi începe cu ceea ce este evident: nimic din ceea ce s-a scris nu reprezintă meritul sau produsul muncii depuse de tânărul deputat Andrei Pop. Am putea reinterpreta această afirmație prin includerea trezitului la prima oră, deplasării la locul de muncă pentru care primește bani publici și ridicarea mâinii sau apăsarea butonului pentru a vota. Dacă aceasta reprezintă eforturi care merită apreciate, atunci avem de-a face cu cineva care a realizat 668 de eforturi electorale.

 

Există însă 3 alte dimensiuni: calitatea luărilor de cuvânt în plen (dacă tot politica se rezumă la vorbe, măcar să le analizăm cum trebuie, chiar de la sursă), conținutul proiectelor legislative co-redactate și voturile controversate. Dacă într-adevăr avem parte de un adevărat Alcibiade, un tânar admirabil și demn de toată lauda (ceea ce raportul, în forma în care a fost depus și cu meritele false pe care le prezintă, nu portretizează), atunci vom descoperi o retorică articulată, proiecte legislative de calitate și voturi curajoase, care nu țin mereu cont de opinia populară sau „turma” de votanți ai grupului parlamentar.

 

A. Calitatea Discursurilor

Întrucât se poate considera că suma comunicatelor de presă, a declarațiilor scrise și a interpelărilor poate reprezenta munca unor consilieri muncitori și nu reflectă neapărat eforturile intelectuale ale politicienilor, vom analiza conținutul brut: la data redactării raportului, pe adresa de internet a Camerei Deputaților sunt prezente aproape 24 de minute din luările de cuvânt ale deputatului Andrei Pop. Chiar dacă ele pot reprezenta recitarea unor discursuri citite sau memorate, această analiză ne indică exact care este capacitatea tânărului politician de a apăra drepturile și interesele votanților ialomițeni în situații mai delicate. Se consideră că un legiuitor are nevoie de calități oratorice superioare chiar avocaților din tribunale, întrucât miza nu este doar soarta unui client, ci prosperitatea și buna funcționare a unei țări.

Din fericire, fotografiile arată mai bine decât activitatea în sine. Sursă: Facebook.

Există 3 materiale video cu luări de cuvânt în plen, totalizând 24 de minute. Toate datează din 26 decembrie 2016, data primei ședințe a noilor aleși din Camera Deputaților. Actul de parlamentare al lui Andrei Pop nu reprezintă un act de curaj sau o dorință de remarcare în rândul celorlalți legiuitori ai țării: conform procedurilor Camerei, președinți ai primei ședințe sunt decanii de vârstă, urmând a se alege președinții, vice-președinții și secretarii. Decanii de vârstă sunt cel mai tânăr membru al Camerei Deputaților, alături de cel mai bătrân. Prin urmare, se poate afirma că, în cele 24 de minute, deputatul Andrei Pop nu a făcut nimic altceva decât să își îndeplinească datoria temporară. În niciun moment care a urmat în cele 6 luni de mandat nu a mai existat nicio altă luare de cuvânt pentru susținerea sau contestarea vreunui proiect legislativ.

 

Primele cuvinte rostite la microfonul din plen sunt „Eu, Pop Andrei, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 23 Ialomiţa, jur credinţă patriei mele România; jur să respect Constituţia şi legile ţării; jur să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României; jur să-mi îndeplinesc cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de popor; Aşa să mă ajute Dumnezeu.”, reprezentând jurământul de învestire în funcție. Discursul este rostit monoton, fără vreo inflexiune care să sugereze vreo urmă de încredere sau credință în cuvintele citite de pe foaie și este urmat de o închinare simbolică urmată de un zâmbet către sală. Pentru a vedea filmarea, accesați această adresă și derulați filmarea la momentul 4:58:30 din ședință.

 

În continuare, tânărul deputat primește atribuția de a anunța rezultatul de numire în funcția de Președinte al Camerei. Câștigătorul, Liviu Dragnea, este ales de către majoritatea PSD+ALDE cu 216 voturi pentru. Au existat doar 101 de voturi împotriva. Discursul durează aproximativ 2 minute, poate fi găsit la această adresă și este ceva mai convingător decât depunerea jurământului.  Cu toate acestea, el nu reprezintă decât efortul de a citi un text cu voce tare.

 

Nu în ultimul rând, avem parte de cea mai lungă intervenție verbală a deputatului, căruia Liviu Dragnea îi cere să facă prezența în sală. Astfel, avem bucuria și încântarea de a-l asculta pe Andrei Pop cum citește toate numele membrilor Camerei Deputaților, de la Abu-Amra Lavinia Corina și până la Zisopol Dragoș-Gabriel. Constatarea privind situația prezenței se face după o pauză și se arată că doar 321 de deputați din 327 au fost prezenți în prima lor zi de lucru.

Dacă vreți să-l vedeți pe Andrei Pop cum face față unei dificultăți tehnice și strigă catalogul timp de 20 de minute, atunci găsiți performanța aici.

 

În concluzie, acest aspect parlamentar ignorat de către raportul de activitate își face absența din motive foarte justificate: nu este nimic interesant de identificat sau de aflat din cele 24 de minute de citit de pe foi, care nu conțin nicio opinie personală sau apărare a unei cauze. În 668 de voturi, Andrei Pop nu a vorbit pentru susținerea sau demontarea niciunuia. Mai mult, niciuna dintre cele 13 inițiative legislative depuse nu a primit sprijin verbal sau intervenții în plen din partea tânărului deputat. Prin urmare, secțiunea următoare va fi dedicată exact acestor inițiative legislative.

 

B. Conținutul Proiectelor Legislative Co-Redactate

Dacă vrem să înțelegem natura și intențiile unui politician, trebuie să urmărim faptele concretizate prin proiecte. Indiferent de discursuri, promisiuni și rapoarte auto-laudative, se poate găsi un indice critic în inițiativele legislative semnate și susținute (dacă nu verbal, atunci măcar în scris, prin semnătură).

Bilanțul: nu există nicio contribuție majoră personală pe care deputatul ar fi avut-o la vreun proiect legislativ din ultimele 6 luni. Dar sinceritatea de a recunoaște procesul de învățare este înlocuită de fală nemeritată. Sursă: Facebook.

Ei bine, în cazul lui Andrei Pop vorbim despre 13 astfel de proiecte care se află în stadii diferite. 2 dintre ele au fost aprobate: unul s-a transformat în legea 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, iar celălalt așteaptă semnătura Președintelui Iohannis și vizează transmiterea unor bunuri și imobile aflate sub administrația Ministerului Transportului, din Galați în Tulcea.  Celelalte proiecte se află și ele în stadii destul de avansate.

 

De ce nu au fost ele prezentate în cronologia activității parlamentare? Până la urmă, ele reprezintă motive legitime de laudă pentru că  au semnătura deputatului. Ei bine, probabil că niciunul dintre ele nu este atât de interesat pentru publicul larg precum cele 7 măsuri rămase de la guvernul Cioloș. Dar, din nou, modificarea legii educației naționale este o chestiune mult mai interesantă și serioasă decât creșterea monitorizării pentru calitatea laptelui. Dacă argumentul superficial, de suprafață, pentru selecția făcută pentru prezentarea activității este dat de subiecte în sine și măsura în care ele captează interesul general, atunci detaliile (probabil adevăratele motive) vor ieși la suprafață atunci când analizăm individual proiectele.

 

  1. Propunere legislativă pentru modificarea Legii Educației Naționale (Pl-x 150/2017)

Cine a propus proiectul: 59 de deputați și senatori din PSD, ALDE, UDMR și Grupul Minorităților, în frunte cu Mihaela Huncă. Semnătura lui Andrei Pop este a 36-a.

 

Stadiu: Proiectul a ajuns la Senat și așteaptă votul.

 

Modificările care încearcă să fie aduse: Trecerea funcției de premiere a elevilor merituoși către consiliile județene, pe motiv că școlile și inspectoratele școlare nu au fonduri suficiente. Cu alte cuvinte, se încearcă politizarea acordării premiilor, pentru ca politicieni locali să își poată crește prestigiul și reputația prin acte de binefacere din bani publici. Dacă ar fi fost vizat binele elevilor, atunci s-ar fi propus finanțarea specială a inspectoratelor școlare și a școlilor pentru acordarea de premii, nu s-ar fi încercat politizarea mediului pre-universitar.

Sursă: Facebook.

  1. Proiect de Lege privind transmiterea unor imobile din domeniul public al statului și din administrarea Ministerului Transporturilor aflate în concesiunea Companiei Naționale „Administrația Porturilor Dunării Maritime” – SA Galați în domeniul public al județului Tulcea (PL-x 205/2017)

 

Cine a propus proiectul: 42 de deputați PSD, ALDE, PNL și din Grupul Minorităților. Andrei Pop are a 19-a semnătură.

 

Stadiu: a fost votat de ambele camere și așteaptă promulgarea Președintelui.

 

Modificările care încearcă să fie aduse: Infrastructura navală care se află în portul Tulcea, care aparține domeniului statului și este concesionată de către o companie de stat din Galați, ar urma să fie trecută în domeniul public al județului Tulcea.

 

  1. Proiect de lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (devenit Legea 153/2017)

 

Cine a propus proiectul: 205 de deputați și senatori PSD și ALDE. Persoana care a depus documentul este chiar Liviu Dragnea.

 

Modificările aduse: sunt mărite anumite sporuri și salarii din domenii precum sănătatea și educația, se introduce acordarea de cupoane pentru vacanțe, se reglementează acordarea de alte indemnizații și sporuri. Dincolo de expunerea de motive, legea schimbă regulile de salarizare și pentru alte categorii, precum procurori, preoți, cadre militare, directori de companii ale statului, deputați, senatori, miniștri, președinți, primari, prefecți și secretari de stat. Cu alte cuvinte, au votat și pentru mărirea propriilor salarii, iar sumele nu sunt deloc de neglijat.

Măsura face parte din programul de guvernare propus de PSD + ALDE.

 

  1. Proiect pentru modificarea legii de funcționare care stă la baza Jandarmeriei Române și Poliției Judiciare (Pl-x 211/2017)

 

Cine a propus proiectul: 123 de deputați și senatori PSD + ALDE, cu sprijinul a 5 senatori PNL și 1 senator din PMP. Inițiatorul principal este Viorel Salan, iar semnătura lui Andrei Pop se găsește pe poziția 112.

 

Stadiu: în analiza comisiilor parlamentare.

 

Modificările aduse: extinderea drepturilor și atribuțiilor pe care le are Jandarmeria, pentru a se adapta noilor provocări puse de „fapte antisociale” (cel mai probabil, protestele care încă se desfășurau la momentul respectiv). Atribuții și responsabilități care revin doar polițistului, precum legitimarea persoanelor și transportarea la secție, urmează a fi acordate și jandarmilor.

Raportul de activitate a fost făcut public, dar informațiile dezvăluite de site-ul Camerei Deputaților prezintă o altă realitate. Sursă: Facebook.

  1. Proiect de lege pentru introducerea sistemelor moderne de plată (Pl-x 227/2017)

 

Cine a propus proiectul: 62 de deputați și senatori din PSD, ALDE, USR, UDMR și Grupul Minorităților. Deponent este deputatul PSD Marius Costin Budăi.

 

Stadiu: în analiza comisiilor parlamentare.

 

Modificările aduse: Obligarea comercianților din mediile rurale să introducă terminale pentru plata cu cardul.

 

  1. Trecerea unor bunuri imobile aflate în proprietatea statului, de sub tutela Apelor Române către administrarea consiliilor locale și județene (Pl-x 241/2017)

 

Cine a depus proiectul: 37 de deputați și senatori PSD, 1 senator PNL.

 

Stadiu: în analiza comisiilor parlamentare.

 

Modificările aduse: un transfer de proprietate între instituții ale statului, motivat de facilitatea absorbției de fonduri europene și competența crescută de gestiune a consiliilor județene și locale.

 

  1. Modificarea legilor contabilității, a legii societăților și a legii cooperației (BP 106/2017)

 

Cine a depus proiectul: 34 de deputați și senatori PSD. Andrei Pop a semnat al treilea.

 

Stadiu: Votat de către Senat, așteaptă votul Camerei Deputaților.

 

Modificările aduse: Protejarea intereselor creditorilor și acționarilor din societăți profesioniste, astfel încât ei să poată decide cu o mai mare autoritate repartizarea profitului.

 

  1. Modificarea OUG 57/2007 privind ariile protejate și conservarea florei și faunei sălbatice (BP 120/2017)

 

Cine a depus proiectul: 35 de deputați și senatori PSD și ALDE. Inițiator principal este deputatul ALDE Dumitru Lovin, iar semnătura de susținere a lui Andrei Pop se găsește pe poziția 31.

 

Stadiu: Înaintat către Senat, așteaptă votul.

 

Modificările aduse: prevederi privind calculul suprafețelor în care se află rezervațiile naturale și prevederi privind posibilitatea scoaterii din aceste rezervații a terenurilor pe care se realizează exploatări miniere.

Loialitatea de 99.1% față de votul grupului PSD nu a marcat nicio urmă de opoziție: doar 3 abțineri. Sursă: Facebook.

  1. Modificarea OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice (BP 121/2017)

 

Cine a depus proiectul: 30 de deputați și senatori PSD, 1 deputat PMP. Inițiator este deputatul Tudor Ciuhodaru, iar semnătura lui Andrei Pop poate fi găsită la poziția 5.

 

Stadiu: Înaintat la Senat, așteaptă votul.

 

Modificările aduse: Introducerea unor cursuri obligatorii de prim-ajutor în trafic, prin amendarea art. 23 din lege.

 

  1. Propunere pentru modalitatea de gestionare a pungilor de plastic (BP 122/2017)

 

Cine a depus proiectul: 53 de deputați PSD, PMP, USR și din Grupul Minorităților. Inițiator este deputatul PSD Răzvan Rotaru, iar semnătura lui Andrei Pop este pe poziția 39.

 

Stadiu: Înaintat la Senat, așteaptă votul.

 

Modificările aduse: Creșterea conținutului de biomaterial din pungile de plastic, astfel încât el să ajungă la 30% din 2018 și la 60% din 2025.

 

  1. Propunere privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate (BP 298/2017)

 

Cine a depus proiectul: 109 deputați și senatori din PSD, PNL, USR, UDMR, PMP și Grupul Minorităților. Inițiator este deputatul Constantin Codreanu, iar semnătura lui Andrei Pop se află pe poziția 68.

 

Stadiu: Încă nu a început derularea procedurii legislative (depunerea este foarte recentă).

 

Modificările aduse: Prelungirea termenului de valabilitate al pașaportului emis pentru cetățenii români de la 5 la 10 ani, conform exemplului altor state din UE.

 

  1. Propunere pentru modificarea funcționării Jandarmeriei și Poliției Judiciare pentru paza bunurilor și protecția persoanelor; reorganizarea unor unități din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (BP 108/2017)

 

Cine a depus proiectul: 114 deputați și senatori PSD, ALDE, USR, UDMR și PMP.

 

Stadiu: Înregistrat la Senat pentru dezbatere.

 

Modificările aduse: Documentul nu este disponibil pentru consultare.

Unele dintre proiectele legislative la care deputatul Andrei Pop este co-autor ridică multe semne de întrebare în privința intențiilor și necesită o analiză mai amănunțită. Sursă: Facebook.

  1. Propunere pentru modificarea legii societăților (BP 170/2017)

 

Cine a depus proiectul: 34 de deputați și senatori USR, PNL, PSD și ALDE.

 

Stadiu: Înregistrat la Senat pentru dezbatere.

 

Modificările aduse: Documentul nu este disponibil pentru consultare.

 

Concluzia analizei:

Activitatea legislativă din primele 6 luni pe care a desfășurat-o deputatul Andrei Pop nu include nimic notabil și justifică lipsa de luări de cuvânt. Inițiativele și proiectele care sunt listate pe pagina sa individuală sunt de fapt documente pe care le-a semnat pentru susținere, la depunerea (și probabil redactarea) cărora nu a participat. Este de înțeles de ce aceste activități nu sunt incluse în raportul de activitate prezentat personal de către deputat, dar este absurd faptul că a prezentat 7 merite ale guvernului anterior ca fiind contribuții propri.

Trebuie menționat totuși faptul că 6 luni de mandat reprezintă totuși perioada de acomodare pentru un nou-venit. Sunt structuri și comisii interne al căror mers trebuie învățat și mai există suficient timp pentru a schimba cursul activității într-un sens mai productiv.

 

Problema majoră este însă dată de un raport fals, realizat pentru a impresiona în moduri lipsite de onestitate. Dacă ar fi scris „în primele 6 luni am învățat cum funcționează Parlamentul și am acordat semnătura de încredere pe câteva proiecte legislative în care am crezut”, atunci ar fi fost de înțeles și ar fi câștigat respectul meu pentru sinceritate. Dar grandoarea și fala lipsite de substanță se pedepsesc ca atare.

 

Participările în cadrul delegației României la Adunarea Generală NATO sunt prezentate cu mare fast. Dar este o datorie pe care și-a asumat-o în calitate de membru al parlamentului și reprezintă doar o condică semnată pentru îndeplinirea datoriei. Pentru o indemnizație atât de generoasă din bani publici, este minimul pe care cineva îl poate face. Sursă: Facebook.

C. Voturile Controversate

Tăria de caracter și autonomia intelectuală și morală a unui politician din legislativ pot fi identificate cel mai bine atunci când apar situații extraordinare, în care moțiuni controversate sunt supuse votului. Dacă vrem să vedem cu adevărat care sunt credințele politice ale deputatului Andrei Pop, atunci trebuie să ne uităm și la felul în care a votat în situații pe care, din cauza gradului de sensibilitate pe care îl reprezintă în fața electoratului, nu le-ar putea prezenta într-un raport de activitate.

 

Înainte de a trece la analiza efectivă a celor 40 de legi controversate care au trecut prin plen, trebuie făcute câteva precizări. Conform platformei Open Politics, deputatul Andrei Pop are o prezență la vot de 94.5%, o loialitate față de partid de 99.1% și o loialitate de 100% față de guvern. Aceste cifre ar trebui să spună multe și să sugereze faptul că au existat doar 3 cazuri în care votul a fost diferit față de cel al partidului: și este vorba de 3 abțineri.

 

Prima abținere a fost înregistrată la ședința din 19 aprilie 2017, când PSD-ul a votat pentru respingerea modificării legii 75/1994: nu a vrut să manifeste opinia majorității partidului care a respins deputatului Sorin Aveam Iacoban de a revizui lista imnurilor care pot fi intonate și a drapelurilor care pot fi ancorate la evenimentele de pe teritoriul României.

A doua abținere a fost înregistrată în aceeași zi, atunci când PSD a votat pentru respingerea amendamentelor aduse Pl-x 273/2016, prin care se solicită schimbarea pragului superior pentru intervalul de ani în care cadrele militare îndepărtate abuziv în perioada 1944-1961, în vederea unor modificări pentru sistemul de despăgubiri.

Sursă: Facebook.

A treia abținere a fost înregistrată la data de 23 mai 2017, atunci când grupul PSD a votat pentru sprijinirea cinematografiei române prin finanțare suplimentară, reformarea Consiliului Național al Cinematografiei și oferirea de facilități administrative pentru regizorii  și casele de producție românești care vor să ajungă la publicul autohton. Expunerea de motive a moțiunii Pl-x 140/2017 poate fi citită pe larg aici, iar votul lui Andrei Pop poate fi consultat aici.

 

Cu excepția acestor 3 voturi, a existat o armonie totală între votul deputatului Andrei Pop și opțiunile grupului PSD. Ceea ce înseamnă că există numeroase cazuri controversate în care s-a votat pentru inițiative dubioase. Un grafic complet al similarității votului în raport cu toți ceilalți deputați poate fi consultat aici. În continuare, se va vorbi tocmai despre doar două dintre aceste voturi controversate:

 

  1. A votat pentru Pl-x 333/2015 care prevede modificări ale Codului Penal prin care se dezincriminează conflictul de interese. Proiectul a fost sesizat pentru neconstituționalitate la Curtea Constituțională.

 

  1. A fost unul dintre cei 183 (din 275 prezenți) de deputați care au votat împotriva începerii urmăririi penale pentru deputatul Eugen Bejinariu, acuzat de fraudă cu bani publici în achiziționarea licențelor Microsoft, în timpul în care acesta a coordonat Secretariatul General al Guvernului în perioada 2003-2004.

 

Din considerente de timp și eficiență, dat fiind faptul că votul deputatului Andrei Pop a rămas în linia partidului în 99.1% din cazuri, analiza în sine se va opri aici. Practic orice vot controversat pe care majoritatea PSD + ALDE l-a realizat poartă și contribuția numerică a tânărului deputat care reprezintă subiectul acestui raport.

Situația pentru Ialomița nu este deloc mai deosebită, totuși: deputatul Ștefan Mușoiu a dovedit o loialitate față de PSD de 99.8%, iar Mihăiță Găină a fost 100% supus opiniei majorității colegilor. Prin comparație, deputatul PNL Gheorghe Tinel are o loialitate față de propriul partid de 86% și o rată de consens cu inițiativele guvernului de 83% – ceea ce, după caz, poate arăta autonomie sau interese personale în tabăra cealaltă.

 

3. Concluzii Generale

Faptul că vorbim despre aleși care nu ies din cuvântul partidului nici în momentele în care propriul sistem de valori (care se presupune că există și este separat de cel al partidului) intră în conflict cu felul în care votează grupul parlamentar este o realitate tristă. În momentul în care democrația capătă elemente specifice turmei, calitatea ei scade exponențial și se apropie de o dictatură: în fond, care mai este diferența dintre voința unui tiran impusă de la sine putere și inițiativa unui grup de indivizi care urmăresc scopuri asemănătoare și au planurile validate și legitimate de către o masă omogenă de votanți?

Tânărul deputat Andrei Pop este exemplul perfect de formă foarte bine promovată, într-un fond inexistent. Personalitatea sa politică și măsura în care și-a arătat individualitatea și verticalitatea sunt definite doar de 3 abțineri nesemnificative.

Raportul prezentat de către Andrei Pop ar promova cu greu un examen la poligraf. Din același motiv, această analiză a dezvăluit mai multe detalii despre ceea ce s-a întâmplat cu adevărat în ultimele 6 luni. Sursă: Facebook.

Problema cea mai mare nu este dată de lipsa de proiecte: ar fi absurd să i se ceară unui tânăr aflat la primul mandat, fără studii juridice și lipsit de experiențe anterioare de reprezentare politică, să fie la fel de productiv în a propune schimbări precum colegii care se află în plen și comisii de 4-8-12-16-20-24-27 de ani (există și mandate care au fost permanent prelungite din 1990 și până astăzi). Este vorba despre o lipsă de asumare și de onestitate în raport cu activitatea desfășurată. Dacă în primele 6 luni de mandat are curajul de a-și însușii faptul că a acordat un vot unor reminiscențe ale fostului guvern tehnocrat, atunci poate că peste 3 ani și jumătate vom afla că a fost creierul tuturor proiectelor legislative care au fost supuse la vot în plen.

 

Prezentul document se vrea a fi o completare a raportului pe care deputatul Andrei Pop l-a prezentat online și în cadrul unei conferințe de presă. În calitate de individ cu studii politice, care dispune de resursele necesare pentru a proba afirmațiile făcute, am considerat că redactarea unui raport complementar reprezintă un serviciu public util și de bun-simț pe care l-aș putea face. Era în care politicienii mint fără repercusiuni trebuie să ia sfârșit, iar noua generație de reprezentanți trebuie să învețe să dea dovadă de un grad mult mai mare de responsabilitate decât indivizii de la care învață practicarea meseriei.

 

În aceeași măsură, consider că voturile, statisticile, instrucțiunile logice (în speță, votul de tip DA/NU) și cifrele au puterea de a evidenția adevărul într-un mod pe care cuvintele îl pot denatura cu o foarte mare ușurință. De multe ori este mult mai simplu să verificăm felul în care s-a votat la anumite moțiuni prin intermediul paginii de internet a Camerei Deputaților decât să citim 16 pagini dintr-un raport care conține laudă de sine falsă și nemeritată.

 

Sper că acest efort al meu, care a durat o zi întreagă, va servi drept exemplu pentru alți absolvenți de științe politice și/sau juridice, astfel încât evaluarea aleșilor să se facă pe baza unor fapte concrete și bine documentate, iar propaganda plătită să își piardă valoarea. De cele mai multe ori primim reprezentanții pe care îi merităm, iar propria ignoranță nu va ajuta niciodată la progres sau prosperitate. Democrația presupune pârghii de putere care includ presa, dar și vigilență, gândire critică și verificare permanentă. Sunt lecții pe care toți trebuie să le învățăm pentru a avea parte de o guvernare mai responsabilă și de o calitate mai bună.

 

 

 

 

 

 

Surse:

Raport de Activitate Deputat Andrei Pop: http://andrei-pop.eu/raport-de-activitate-ianuarie-iunie-2017/.

 

Pagină Personală de pe site-ul Camerei Deputaților: http://www.cdep.ro/pls/steno/evot2015.mp?idm=227&pag=5.

 

Proiectul Open Politics, pagina dedicată lui Andrei Pop: https://parlament.openpolitics.ro/persoane/pop-andrei.

 

Proiectul Open Politics, Lista legilor aprobate tacit:  https://parlament.openpolitics.ro/politici/aprobate-tacit.

 

 

Proiectul Open Politics, pagina dedicată voturilor controversate: https://parlament.openpolitics.ro/politici/controversate.

 

Proiecte legislative și date furnizate de site-ul Camerei Deputaților, care au fost citate în adresele introduse în text.

 

 

Distribuie acest articol dacă îți pasă!

De ce Bucureștiul nu este reprezentativ pentru restul țării (și ar trebui să protestăm în toate orașele)

By | 2017, Blog, Ialomița, Slobozia | No Comments
Distribuie acest articol dacă îți pasă!

În perioada în care am locuit în Paris, una dintre colegele mele îmi reamintea permanent că Franța nu este reprezentată de Paris (și invers, Parisul nu reprezintă Franța) și, în afară de câteva orașe ceva mai mari, există zone rurale și sub-urbane mult mai numeroase care nu se bucură de toată splendoarea și opulența rezultată din grandomania unor monarhi și nobili. În plus, spunea ea, francezii din afara capitalei sunt mult mai amabili și mai puțin snobi în ceea ce privește alegerile din viața de zi cu zi – pur și simplu nu au pretenția că locuiesc în capitala culturală a Europei (și probabil a lumii), așa că sunt cu picioarele pe pământ.

Ceea ce mi-a spus Heloise nu m-a pus prea tare pe gânduri până în momentul în care am revenit în țară și am devenit mai atent la atitudinile și obiceiurile oamenilor din diferite localități. Și întrucât sunt suficient de norocos să studiez în București, să fiu originar dintr-un oraș mic unde îmi vizitez părinții, dar am și bunici la țară, atunci am putut face mai multe observații. Ceea ce am observat în ”Micul Paris” este că, într-adevăr, s-a dezvoltat un snobism al intelectualității care și-a finalizat studiile și se ocupă de editarea unor reviste, de participarea la conferințe academice și de diverse alte activități literare. Bucureștiul nutrește și primește cu brațele deschise patru mari categorii de tineri:

A. Corporatiștii care lucrează de dimineața până seara pentrua câștiga salarii frumușele, în cadrul unor companii care de foarte multe ori nu au sedii în afara Bucureștiului. Mereu grăbiți, dornici să înlocuiască unele cuvinte din limba română cu neologisme din engleză (lunch în loc de masă de prânz, break în loc de pauză, etc.), într-o majoritate destul de mare neo-liberali și susținători ai pieței libere cu intervenție minimă din partea statului (și implicit impozitare minimă asupra veniturilor).

B. Tinerii intelectuali care își fac doctorate, devin activi în ONG-uri, preferă să lucreze pentru mici afaceri și în majoritatea cazurilor își urmează visurile lor de împlinire prin cunoaștere. În general, refuză din principiu să lucreze pentru corporații din motive diverse, dar susțin tot ceea ce înseamnă. Deși, spre deosebire de amicii lor corporatiști, prezintă tendința de a avea viziuni politice mai de stânga, sunt susținători ai partidelor de dreapta din România (care, în mod bizar, au mai multe în comun cu stânga europeană).

C. Micii întreprinzători care mai mult ca sigur fac parte din cel puțin una din categoriile de mai sus: au lucrat pentru corporații (și probabil că își numesc afacerea un start-up) și/sau dețin studii universitare într-un domeniu în care încearcă să reușească. Pot fi absolvenți de ASE care încearcă să aducă noi produse pe piața românească, sau chiar ingineri care dezvoltă programe pentru calculator. Prezintă elemente hibride dintre cele două categorii și cel mai probabil disprețuiesc politica statului de a acorda facilități fiscale marilor companii străine care decid să investească și să creeze locuri de muncă, dar în același timp distrug micile afaceri.

D. Bugetarii care își îndeplinesc funcțiile administrative, sociale și de bunăstare în locul în care există cea mai mare cerere pentru personal și unde posibilitățile de promovare ajung foarte sus. Fiind vorba de capitala țării, există o cerere semnificativă de forță de muncă ”la stat”, salariile sunt ceva mai mari decât în restul țării, iar pentru fiecare post există un corespondent la o altă instituție, ceea ce este sănătos pentru sistem (excepție fac doar slujbele ministeriale și cele din aparatul de stat unde există monopol).

Acestea fiind spuse, trebuie menționat faptul că prezentele categorii sunt generalizate și stereotipizate pentru a exprima ideea că Bucureștiul este o putere economică în care edilii ar putea la fel de bine să fie rațe care aprobă deciziile cu un măcănit și le dezaprobă cu două. Mediul privat este bine înrădăcinat, independent de factorul politic și produce suficient de mult capital pentru a fi influent și pentru ca politicile ficale să fie realizate în favoarea menținerii locurilor de muncă și a concurenței pe piață. Chiar dacă guvernul intervine și debalansează raportul dintre micile afaceri și corporații prin modificarea pragului de salariu minim (care bucură bugetarii, dar devine o povară pentru angajatorii din mediul privat pentru impozitele crescute) sau prin modificarea taxelor, piața mediază problema de la sine și concurența găsește o modalitate de a-i încorpra pe cei care ies din joc sau deabia mai supraviețuiesc în afaceri. Dar situația aceasta este de multe ori absentă din peisajul localităților mai mici, unde afacerile trebuie să fie aservite sau se supun tacit baronilor locali

Argumentul de mai sus este esențial pentru prezentarea ideii principale: Bucureștiul nu este reprezentativ pentru România (și aici s-ar putea adăuga orașe precum Cluj, Timișoara, Constanța, Sibiu și multe alte orașe suficient de dezvoltate pentru a le permite oamenilor să aibă demnitatea și curajul de a-și manifesta nemulțumirile).

Putem să discutăm oricât despre cei peste 200.000 de oameni care protestează în București, însă grupul respectiv de oameni, pe lângă faptul că este alcătuit într-o mare măsură din oameni din provincie (studenți, navetiști și flotanți), nu este reprezentativ pentru ceea ce se întâmplă în restul țării.

Dacă luăm exemplul Sloboziei, un oraș în care locuiesc 50.000 de locuitori, din care tinerii pleacă imediat după absolvirea liceului și unde mediul privat este slab din punct de vedere al demnității și independenței fță de factorul politic (și privații au înțeles atât de bine situația încât își cumpără liniștea și chiar favoruri la unicul partid care câștigă alegeri), este normal ca numărul cetățenilor care sunt informați corect și au curajul de a-și manifesta nemulțumirile pentru apărarea propriilor drepturi să fie redus. Mai ales în situația în care puține afaceri reușesc să supraviețuiască pe piață și Partidul lipsit de opoziție semnificativă și-a întins tentaculele în toate direcțiile, indiferent dacă este vorba de instituții publice sau întreprinderi private.

Cât timp angajații (atât bugetarii cât și privații) se tem că și-ar putea pierde locurile de muncă, reputația și chiar demnitatea în momentul în care își exprimă în mod public dezaprobarea, opoziția va fi redusă. Dacă mediul privat nu se dezvoltă independent față de factorul politic, atunci companiile din afara orașului care au o filosofie instituțională integră și non-partizană sunt total descurajate să vină să investească, în ciuda infrastructurii favorabile. Iar lipsa locurilor de muncă duce la creșterea numărului de ajutoare sociale acordare de către primărie, ceea ce favorizează partidul unic și le asigură succesul pe termen foarte lung.

Situația este sumbră pentru mii de bugetari și angajați ai unor companii aservite politic, dar există speranță în rândul tinerilor și studenților care își exprimă nemulțumirile în București: ce-ar fi dacă s-ar mobiliza pentru a-și muta activitatea în orașul natal?

De ce ar trebui să se atragă atenția autorităților din toate localitățile din țară? Este foarte simplu: guvernul a primit legitimitatea de a fi instaurat prin votul de încredere al Parlamentului. La rândul său, Parlamentul este rezultatul votului popular din toată țara. Oricât s-ar protesta în București și în celelalte orașe mari, va exista mereu argumentul că se țipă în fața unui perete care crează ecou și reconfirmă convingerile și opțiunile unei majorități intelectuale din mediul urban – pentru că, pentru fiecare bucureștean care iese în stradă, există alți 10 oameni din țară care urmăresc evenimentele la televizor, nu înțeleg ceea ce se întâmplă, se simt alienați și distanți față de evenimente și tind să empatizeze cu cei care le promit o oarecare bunăstare materială (în detrimentul unor principii de tip stat de drept, justiție independentă, libertate de expresie, care au evoluat odată cu atingerea unui anumit statut economic).

Și trebuie să ținem minte faptul că partidele politice sunt organizații naționale și liderii locali nu sunt mereu de acord cu șefii lor din București: dacă reușim să trezim conștiința unor reprezentanți locali, poate că vom crea un mediu pentru discuții și dezbateri în interiorul organizațiilor politice. Liderii ”de la centru” se bucură de legitimitatea încrederii celor din teritoriu, dar în același timp și cei din teritoriu au responsabilitatea morală de a asculta voința locuitorilor: și dacă reușim să trezim sentimentele și ideile care poate că există deja în rândul edililor din urbea natală, facem mai mult bine sistemului decât ne-am putea închipui. Mai mult, dacă cei 100.000 de oameni din București ar fi reduși la 50.000, urmând ca restul să se întoarcă în localitățile natale pentru a-și exprima nemulțumirile, impactul ar fi mult mai mare. 1000 de oameni în fiecare reședință de județ ar însemna enorm pentru a demonstra că nemulțumirea există la nivel național și nu este doar invenția unor grupuri de interes din capitală: diferența este însă la nivel de educație.

Și aici intervine de fapt cea mai mare greșeală de înțelegere pe care o fac bucureștenii (și locuitorii educați ai orașelor mari): se izolează în propria bulă și refuză să interacționeze cu oameni care sunt sub nivelul lor intelectual, academic, economic, etc. Asemenea parizienilor, poartă discuții elevate în cafenele și folosesc neologisme pe care mulți dintre cetățenii țării nu le-ar înțelege.

Ba mai mult, universitățile produc din ce în ce mai mulți indivizi a căror calitate prin excelență este aceea de a vorbi frumos, în termeni de specialitate și cât mai elevat – iar această diferență de înțelegere crează o separare socială care își lasă amprenta și în opțiunile politice. Comunicarea și scopul oricărui mesaj transmis este acela de a fi receptat și înțeles corespunzător. Prin faptul că am beneficiat de studii finanțate sau cel puțin subvenționate din bugetul de stat, avem o oarecare responsabilitate față de ceilalți membri ai societății și trebuie să predăm o parte din ideile și valorile însușite și către oameni care nu au avut timpul sau resursele pentru a avea parte de o experiență asemănătoare. În același timp, nu există noțiune suficient de complicată pentru a nu putea fi explicată în propoziții simple, pe înțelesul tuturor.

Iată câteva exemple: Sistemul politic semi-prezidențial? Puterea executivă este împărțită între Președintele ales prin votul poporului și cabinetul primului ministru votat de către Parlament (cu mențiunea că Președintele este cel care numește Primul Ministru). Separarea puterilor în stat? Principiul care stă la baza statelor moderne, care delimitează rolul principalelor puteri din stat (legislativ, executiv, judecătoresc), crează o balanță de puteri între instituții pentru a asigura supraviețuirea sistemului democratic, păstrarea drepturilor și supremația legii asupra voinței unor indivizi și grupuri de interese. Ordonanțele de urgență pentru amnistie și grațiere? O încercare de salvare a unor cetățeni (între care se regăsesc într-o majoritate covârșitoare politicieni și oameni de afaceri) care au comis o serie de infracțiuni pe care actualul guvern le consideră ”minore” și prea puțin periculoase pentru societate. Problema nu este dată doar de legi în sine, ci și de modalitatea promulgare: în loc să existe dezbatere publică între juriști și oameni specializați în drept penal, se folosesc televiziunile pentru propagarea unor idei diversioniste, în timp ce guvernul își duce la îndeplinire proiectul prin intermediul unor manevre iresponsabile și disperate (ședințe ținute aproape de miezul nopții, ordini de zi ale ședințelor schimbate peste noapte, refuzul de a discuta despre probleme în timpul conferințelor de presă și lipsa de asumare a responsabilității). Protestele nu sunt doar împotriva celor grațiați, ci și pentru respectarea procedurilor de promulgare a legii: amândouă dimensiunile sunt esențiale într-un stat de drept și într-o democrație din timpurile noastre.

A fost atât de greu? Majoritatea termenilor și situațiilor, orice grad de dificultate ar avea, pot fi explicate prin câteva propoziții simple și pe înțelesul oricui. Dacă vorbim despre tehnicalități pe textele de lege (discuții importante doar în anumite contexte), atunci pierdem esența și lăsăm informarea cetățeanului mai puțin instruit la mâna televiziunilor și a site-urilor de știri care sunt mai mult decât conștiente de nivelul de educație al audienței. Ba mai mult, există numeroși bloggeri și activiști de partid pe rețelele de socializare, iar rolul lor este de a întoarce jumătăți de adevăr în favoarea părții pe care o reprezintă și care cel mai probabil îi plătește.

Tinerii care se educă în marile orașe ar trebui să încerce să le insufle celor din localitățile natale o parte din învățăturile de bază despre civism, implicare și funcționarea aparatului de stat (dar și a sistemului mass-media aflat într-un derapaj continuu de la raportarea obiectivă a faptelor). Vorbim despre o țară a cărei istorii este marcată de autoritarism și totalitarism, teama de a fi persecutat este înrădăcinată în conștiința oricărui cetățean mai bătrân de 55 de ani și manifestarea nemulțumirii poate părea ceva exotic, distant de cultura locală și de neconceput.

Este responsabilitatea noastră, a tinerilor, să reducem discrepanțele dintre marile orașe și localitățile mai mici. Scopul este foarte nobil și vizează dezvoltarea economică și socială a României ca un întreg. Poate că în viitor nu vom mai vorbi despre regiuni sărace și regiuni bogate, ci despre centre specializate în industria IT și zone în care industria alimentară este cel puțin la fel de înfloritoare și prosperă. Nu vom mai vorbi despre județe roșii și județe galbene, ci despre județe care caută reducerea taxelor pentru dezvoltarea anumitor sectoare și zone care își urmăresc interesul de creștere a investițiilor în educație și sănătate. Pe scurt, ne vom bucura toți de libertatea de expresie și de opinie, vom fi mai bine informați și votul va fi rezultatul unei consultări de propuneri reale și fezabile, care pot fi susținute pe termen lung.

Trăim într-o eră în care avem acces la informații și resurse, ne putem face auziți de la distanță și eforturile noastre chiar pot avea un impact tangibil. Evenimentele din București sau Cluj nu influențează atât de tare nici localitățile de la periferie sau aflate în zone mai puțin prospere: capitalul uman, valorile și învățăturile trebuie să circule și să pună bazele unei generații mai educate, mai deschise către ideea cde gândire critică și mai înțelegătoare față de realități. Din același motiv putem începe prin a protesta în orașele natale, urmând să cunoaștem persoane de legătură cu care să discutăm, să scriem articole și opinii despre evenimente și să ne aflăm continuu în sferele democrației pe care alții s-au chinuit să o creeze. Noi putem pune capăt dezinformărilor din presă, noi putem să introducem în dezbatere publică probleme noi și care par extraterestre pentru oamenii din provincie și tot noi putem reprezenta un ghimpe în coasta autorităților locale, pentru a le crește gradul de transparență și responsabilitate față de cetățeni.

Evident, este nevoie de mulți ani pentru ca alte orașe din țară să ajungă la nivelul cultural pe care Bucureștiul îl are acum și, în mod clar, este imposibil să concurezi cu localitatea unde țara și-a stabilit capitala. Dar calea spre progres este deschisă de noi și societatea nu este rezultatul votului de la fiecare 4 ani, ci suma atitudinilor și deciziilor pe care le ia fiecare individ membru al acestei societăți în viața de zi cu zi. De fiecare dată când întoarcem capul în partea cealaltî atunci când observăm hoțul de buzunare de la colțul blocului, societatea are de pierdut.

Distribuie acest articol dacă îți pasă!

De ce și pentru ce aleg să protestez în Slobozia

By | 2017, Blog, Ialomița, Inițiative | 4 Comments
Distribuie acest articol dacă îți pasă!

Îmi pare rău că am ratat evenimentele din București, dar pentru mine este în continuare interesant să ies la protest într-un oraș cu 50.000 de locuitori, dintre care doar 30 au curajul de a ieși în stradă. Nu am înțeles de ce până ieri când am intrat într-un magazin de textile pentru a cumpăra șireturi de pantof. Am observat că doamna urmărește Digi 24 pe un laptop amplasat undeva în colț. În cele 15 minute de conversație care au urmat, am aflat că:

A. Stau de vorbă cu o fostă profesoară de engleză, certificată în 5 limbi, care a pregătit olimpici naționali și a decis să iasă dintr-un sistem care oferă gradații de merit celor care își lingușesc superiorii și nu dau 2 bani pe cei care fac performanță. A decis să lucreze la o pasiune de-a ei (îi place să croșeteze) și să îi lase pe profesorii care nu vor pregăti vreodată olimpici să își primească în continuare recompensele pentru profesionalism și bună purtare.

B. Deși este o activistă convinsă pentru drepturile copiilor și protecția animalelor, cred în justiție și în principiile statlui de drept și simpatizează cu protestatarii, se teme de autoritățile locale roșii. Știe că, în calitate de proprietar de afacere și unic angajat, va fi persecutată, stigmatizată și va avea parte de toate controalele posibile (în special ANAF și ISU) în momentul în care își exprimă opiniile reacționare.

C. Este complet resemnată în fața dictaturii tacite. PSD pur și simplu este prea puternic în județul Ialomița și a acaparat toate instituțiile publice. Are familie, copii de crescut și o afacere pe care se chinuie să o mențină la suprafață.

Dacă în București mediul privat este puternic, își poate impune punctul de vedere ceva mai bine și există o cultură comunitară de luptă împotriva abuzurilor autorităților, în provincie situația arată complet diferit și ”baronii locali” nu își exercită puterea doar prin averile suspect de fabuloase.

Doamna chiar m-a pus pe gânduri și m-a făcut să realizez că peste 10 ani aș putea ajunge la fel: deziluzionat de bătaia de joc din sistemul public, resemnat în fața autorității unor oameni prea bogați și prea influenți pentru a mai putea fi combătuți, nevoit să întorc capul și să accept abuzurile din jurul meu pentru a putea să îmi susțin familia și plin de speranță în privința unei generații care se lasă vândută atunci când vede teancul cu bani din partea celor care cred că pot cumpăra orice, inclusiv demnitatea umană.

Dacă până acum protestam împotriva unor ordonanțe și a unei clase politice schimbătoare, acum am găsit un scop mai măreț: însuși dreptul de a te manifesta și de a protesta. Nu am realizat până acum că libertatea de exprimare este un lux pentru un număr semnificativ de oameni și simplul fapt că ești văzut în situații insultătoare pentru marii baroni poate reprezenta o amenințare pentru propria persoană și cei dragi (chiar dacă nu ne referim la vătămare corporală, există modalități economice și sociale de marginalizare și umilire). Sunt unele drepturi pe care nu le apreciezi așa cum ar trebui până în momentul când dispar.

Deci da, voi sta din nou în frig, voi ține pancarte și voi suporta jignirile trecătorilor de vârsta a treia. Mă voi opune ordonanțelor și deciziilor guvernului, dar voi aprecia mai tare acest drept care se pare că reprezintă de fapt un lux. Dacă eu nu o fac, s-ar putea ca pentru generația copiilor mei să fie deja prea târziu. Situația la nivel mondial este deja sumbră, dar atât timp cât există mici situații și evenimente pe care prezența mea le poate influența, voi face tot posibilul.

Distribuie acest articol dacă îți pasă!